GURA RÂULUI, SIBIU: Podul acoperit construit în 1859, fără stâlpi de sprijin în albia râului Cibin, unul dintre cele şapte existente în România, a fost restaurat!

INSIDER: „Podul acoperit din Gura Râului, monument istoric vechi de peste 160 de ani, a fost salvat de la distrugere. În comuna Gura Râului, din județul Sibiu, se păstrează o construcție cum rar mai vezi astăzi în România: un pod acoperit realizat din lemn, ridicat în secolul al XIX-lea și folosit generații întregi pentru traversarea râului Cibin. Podul datează din 1859, este clasat monument istoric și are o particularitate spectaculoasă: traversează apa fără să aibă picioare de sprijin în albia râului. După ani întregi în care structura s-a degradat, monumentul a trecut în vara anului 2026 printr-o amplă restaurare. Construcția făcea parte din drumul către una dintre cele mai importante mori ale localității, cunoscută drept Moara lui Cornel. Pe podeaua de lemn a podului au trecut timp de generații localnici, animale, căruțe și oameni care se îndreptau spre moară. Chiar și astăzi, o parte din structura istorică amintește de perioada în care podul era indispensabil vieții de zi cu zi a satului. Acoperișul nu a fost construit doar pentru aspect. El avea rolul de a proteja elementele structurale din lemn de ploaie, zăpadă și soare, prelungind considerabil durata de viață a podului. Una dintre cele mai interesante caracteristici este modul în care a fost realizată structura. Podul traversează râul fără niciun picior de sprijin amplasat în apă, greutatea fiind preluată de structura de lemn și transmisă către capetele construcției. Pentru un pod realizat în secolul al XIX-lea, această soluție arată cât de bine cunoșteau meșterii de atunci comportamentul lemnului și modul în care acesta putea fi folosit pentru structuri de mari dimensiuni. Privit din interior, podul dezvăluie o adevărată rețea de grinzi, contravântuiri și îmbinări din lemn.

După anul 2000, starea podului s-a deteriorat tot mai mult. Apa, umiditatea și trecerea timpului au afectat numeroase elemente ale structurii. Ploile abundente din ultimii ani au agravat situația, iar specialiștii au ajuns la concluzia că monumentul avea nevoie urgentă de intervenție. Potrivit celor implicați în proiect, dacă restaurarea ar mai fi fost amânată, exista riscul ca podul să sufere degradări foarte grave. Salvarea lui a devenit astfel o cursă contra cronometru. Peste 100 de voluntari au lucrat la restaurare Lucrările au fost realizate printr-un parteneriat între Ambulanța pentru Monumente, Primăria Gura Râului și proprietarii imobilului. Timp de aproximativ cinci săptămâni, peste 100 de voluntari din întreaga țară au participat la intervenții. Printre ei s-au aflat restauratori, arhitecți, ingineri, studenți și specialiști în prelucrarea lemnului, dar și localnici care au dorit să contribuie la salvarea monumentului. În timpul lucrărilor s-a descoperit că degradarea era mult mai extinsă decât se estimase inițial. Numărul elementelor din lemn care trebuiau înlocuite a ajuns să fie de aproximativ patru ori mai mare decât se credea la început.

Restaurarea nu a însemnat reconstruirea de la zero. În cazul unui monument istoric, scopul nu este ca totul să fie înlocuit cu materiale noi. Specialiștii au încercat să păstreze cât mai multe dintre elementele originale care mai puteau fi salvate, iar componentele deteriorate grav au fost înlocuite folosind tehnici și materiale compatibile cu structura istorică. Pentru proiect au fost cercetate inclusiv documente din arhive, pentru ca echipa să înțeleagă cât mai bine modul în care fusese construit podul. La intervenție a contribuit și experiența unor specialiști din afara României.

Unul dintre cele mai impresionante lucruri este faptul că podul nu este doar o replică modernă construită după un model vechi. Este chiar structura istorică, restaurată și consolidată. Proprietarul imobilului spunea la finalizarea lucrărilor că oamenii se află astăzi pe o podină pe care, în urmă cu generații, strămoșii localnicilor mergeau spre moară. Tocmai această continuitate face ca podul să fie mai mult decât o simplă construcție din lemn.

Aspectul de „casă peste râu” are o explicație foarte practică. În cazul vechilor poduri de lemn, una dintre cele mai mari probleme era apa. Dacă grinzile principale ar fi fost permanent expuse la precipitații, degradarea lor s-ar fi produs mult mai repede. Acoperișul și pereții laterali protejau structura portantă, iar această soluție a permis unor poduri acoperite să supraviețuiască timp de peste un secol. La Gura Râului, șindrila montată în cadrul lucrărilor ar putea rezista timp de mai multe decenii dacă este întreținută corespunzător.

După restaurare, există dorința ca podul să nu rămână doar un monument admirat de la distanță. Proprietarii au vorbit despre posibilitatea organizării aici a unor evenimente culturale pentru comunitate, astfel încât construcția să continue să facă parte din viața satului. Este poate cea mai potrivită continuare pentru un pod care, timp de peste 160 de ani, a legat nu doar două maluri ale Cibinului, ci și generații întregi de oameni. Astăzi, podul acoperit din Gura Râului rămâne una dintre acele construcții rare care arată cât de ingenioasă putea fi arhitectura tradițională din lemn: ridicat în 1859, fără sprijin în mijlocul râului și salvat în ultimul moment prin munca a peste 100 de oameni.” SURSA

N.R.: „Anul acesta Ambulanţa pentru Monumente a terminat lucrările de restaurare la podul acoperit din Gura Râului. Podul acoperit este ultimul de acest tip rămas în judeţul Sibiu și unul dintre cele şapte existente în România.

Podurile de lemn acoperite reprezintă monumente tehnice extrem de rare în România, construite după modelul tirolez în perioada grănicerească sau pentru deservirea morilor de apă, majoritatea fiind concentrate în zona istorică a Năsăudului şi a Transilvaniei. În afara podului din Gura Râului (Sibiu) iată care sunt celelalte poduri de lemn acoperite remarcabile din România:

Podul lubirii (sau Podul Grăniceresc) din Coşbuc, județul Bistrița-Năsăud – Construit în anul 1778 peste râul Sălăuţa, este considerat cel mai vechi şi cel mai spectaculos pod din lemn acoperit din România, clasificat ca monument istoric de importanţă națională (grupa A).

Podul Curţii din Ilva Mare, judeţul Bistriţa-Năsăud – Datat din anul 1829, asigură trecerea peste râul Ilva în fața primăriei şi a fost ridicat inițial pentru nevoile armatei austriece din perioada regimentului grăniceresc.

Podul de la Moară (sau al doilea pod) din Ilva Mare, judeţul Bistriţa-Năsăud – Tot pe râul Ilva, localitatea mai păstrează o a doua structură similară din lemn, acoperită.

Podul acoperit din localitatea Coşbuc (al doilea pod) – În aceeaşi zonă funcționează sau sunt documentate fragmente din mici structuri pietonale acoperite folosite de localnici.

Podul acoperit din Nepos, județul Bistriţa-Năsăud – O altă punte acoperită de lemn specifică civilizației grănicereşti din ținutul Năsăudului.

Podul acoperit din localitatea Leşu, județul Bistriţa-Năsăud – În ciuda degradărilor suferite în timp, zona conține mărturii şi structuri reconstruite parţial după tehnicile vechi.

Notă: Deși au o structură diferită fiind destinate exclusiv traficului pietonal urban, în aceeași categorie simbolică a structurilor istorice din lemn acoperite intră şi faimoasa Scară Acoperită din Sighişoara, un alt monument istoric și tehnic unic în România. Cunoscută şi sub numele de Scara Şcolarilor (în germană Schülertreppe) a fost construită inițial în anul 1642 pentru a-i proteja pe elevii care urcau spre liceul „Josef Haltrich” și Biserica din Deal pe timp de iarnă. În urma modificărilor din 1849, scara a rămas cu 175 de trepte din lemn.”