MAUSOLEU PARCUL CAROL – 120 ANI: Urna cu pământ adunat de pe mormintele ostașilor necunoscuți din toată lumea a înlocuit statuia „Pe aici nu se trece” a Regelui Ferdinand I al României & zeiţei Nike instalată aici înaintea înființării/ după desființarea criptelor foștilor șefi comuniști dr. Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej, dr. C. I. Parhon

INSIDER: „Sărbătorim 120 de ani de #ParculCarol! – 6 iunie este ziua cea mai mare de când Regele Carol l-a inaugurat și azi se vizitează Mausoleul! Locul unde, într-o zi obișnuită, nu avem voie nici măcar să urcăm treptele. Va fi deschis între orele 10.00 și 16.00 și se va vizita: ✔️sala centrală; ✔️urna cu pământ adunat de pe mormintele ostașilor necunoscuți din toată lumea; ✔️cele 14 alveole în care vor rula proiecții cu scene din Primul Război Mondial.

📌 Mausoleul tronează în punctul cel mai înalt și mai vizibil al Parcului Carol și este păzit 24 de ore din 24 de militari.

➡️ POVESTEA PARCULUI – A fost amenajat între 1900 și 1906 pe Dealul Filaretului, special pentru a găzdui Expoziția Generală Română din 1906. Evenimentul marca atunci ✔️ 40 de ani de domnie a regelui Carol I, ✔️ 25 de ani de la proclamarea Regatului României și ✔️ 1.800 de ani de la cucerirea Daciei de către Traian.

Parcul are 36 de hectare, cuprinde un lac de agrement și mai multe monumente: – Mausoleul și Mormântul Ostașului Necunoscut – Arenele Romane – Turnul lui Țepeș – Fântâna Cantacuzino

➡️ POVESTEA MAUSOLEULUI – Mausoleul, sau Memorialul Eroilor Neamului, a fost construit între 1959 și 1963 de regimul comunist, pentru a servi drept necropolă pentru fruntașii Partidului. După anul 1989, semnificația monumentului s-a schimbat profund. Rămășițele liderilor comuniști au fost mutate, iar monumentul a fost reinterpretat ca spațiu de comemorare a eroilor naționali. În 2006, ansamblul a fost consacrat ca Memorialul Eroilor Neamului, devenind un loc dedicat cinstirii militarilor și personalităților care au contribuit la apărarea României.

Astăzi, Mausoleul din Parcul Carol constituie un important reper istoric, arhitectural și memorial al Capitalei. A fost deschis publicului în mai multe rânduri de-a lungul anilor, prin colaborarea cu Oficiul Național pentru Cultul Eroilor din cadrul Ministerului Apărării Naționale.” SURSA

N.R.: „În anul 1923, în fața Palatului Artelor (care găzduia Muzeul Militar) a fost amplasat Mormântul Ostașului Necunoscut, ce avea să devină locul național de pelerinaj și de reculegere în memoria celor 225.000 de români care s-au jertfit pentru întregirea Neamului. Monumentul, operă a sculptorului Emil Wilhelm Becker, a fost inaugurat la 17 mai 1923, în prezența familiei regale, a membrilor guvernului, a corpurilor legiuitoare și a unui numeros public. Tot în scop memorial, în holul de onoare circular al muzeului a fost așezat un grup statuar reprezentându-l pe Regele Ferdinand I al României sub auspiciile zeiţei Nike (Victoria), iar pe pereți au fost gravate numele ofiţerilor morți în război.

Deoarece palatul Muzeului Militar Național a fost grav afectat de un incendiu, în anul 1938, și de Cutremurul din 1940, acesta a fost demolat în anul 1943, pentru ca în locul său să se amenajeze un complex memorial – Cimitirul Eroilor Neamului -care urma să cuprindă: Monumentul Eroilor Neamului, Muzeul Militar, cimitirul propriu-zis și clădirile administrative. În toamna anului 1944 lucrările au fost sistate iar şantierul lăsat în părăsire. Proiectul din anii 1942-1943, supervizat chiar de mareşalul lon Antonescu, fusese propus de profesorul Alexandru Tzigara-Samurcaş (care a proiectat și clădirea pentru Muzeul Ţăranului Român) și viza reconstruirea monumentului triumfal „Tropaeum Traiani” de la Adamclisi.

Actualul mausoleu din Parcul Carol, cu o înălțime de 48 metri, a fost realizat în anii 1959-1963, după planurile arhitecților Horia Maicu și Nicolae Cucu, și a fost inaugurat la data de 30 decembrie 1963, pe amplasamentul, infrastructura și, în bună parte, după planurile Memorialului început în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Pentru realizarea acestuia, Mormântul Ostașului Necunoscut a fost demontat în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958 și a fost strămutat la Mausoleul de la Mărăşeşti. Mormântul Ostașului Necunoscut este în prezent clasat ca monument istoric de importanța A, Cod LMI: B-IV-m-A-20105.

Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism, cum se numea monumentul la inaugurare, a fost construit în cinstea militanților revoluţionari socialişti. Ironia sorții face ca, pentru a se putea încadra în termenul de predare foarte scurt, arhitecții s-au „inspirat” în proporţie de 99% tocmai din proiectul lui Samurcaş, supervizat de Antonescu.

Monumentul, conceput ca o necropolă, este format dintr-o bază cu un volum construit masiv, de forma stelată, placată cu granit negru pe care sunt amplasate cinci arcade zvelte placate cu granit roşu. Baza conține în interior o incintă circulară (rotondă), căptușită cu plăci din granit roşu, a cărei boltă (cupolă) interioară este ornată cu un mozaic, acoperit cu foiță de aur, adus din Italia. Pentru placările exterioare, granitul roşu şi negru a fost importat din Suedia. Rotonda cuprindea criptele a trei reprezentați de seamă ai comunismului din România: dr. Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej, dr. C. I. Parhon.

În semicercul din jurul monumentului se aflau cripte cu rămăşiţele pământeşti ale mai multor militanți pentru cauza muncitorilor, pentru socialism, printre care menționăm, de la stânga la dreapta, pornind de la intrarea în monument, pe următorii: Ştefan Gheorghiu, lon C. Frimu, Mihail G. Bujor, Leontin Sălăjan, Dumitru Petrescu, Alexandru Moghioros, Gheorghe Cristescu, Gheorghe Stoica, Petre Constantinescu-laşi, Ştefan Voitec, Gheorghe Petrescu, Teohari Georgescu, Chivu Stoica, Gheorghe Vasilichi, Ion Pas, Constantin Doncea, Petre Borilă, Athanasie Joja, Lucrețiu Pătrășcanu, loan Gheorghe Olteanu, Grigore Preoteasa, Lothar Rădăceanu, losif Rangheţ, Alex. (Alecu) Constantinescu, Gheorghe Petre, Ilie Pintilie, Bela Breiner, Leonte Filipescu, Constantin Dobrogeanu-Gherea ș.a. În partea dreaptă a monumentului se află un hemiciclu unde erau găzduite urnele funerare ale altor militanți comunişti ca Vasile Luca, Ștefan Foriş, losif Chișinevschi, Mihail Roller, Remus Koffler, Gheorghe Vasilescu-Vasia, Constantin David, Ada Marinescu, Panait Muşoiu, Barbu Lăzăreanu, Simion Stoilov, Mihail Macavei, Ana Pauker ş.a. La înfiinţare, pe terasa superioară a monumentului, într-o amforă de granit, ardea în permanență o flacără, care simboliza amintirea păstrată celor care au slujit cauza clasei muncitoare.

Perioada de tranziţie (1991-2006) – În anul 1991 mausoleul a fost dezafectat, iar osemintele reprezentaţilor comunişti au fost exhumate și mutate în alte cimitire. Urna cu cenușa Anei Pauker a fost preluată de către familie și dusă în Israel. În baza Hotărârii Guvernului nr. 666 din 20 septembrie 1991, Eroul Necunoscut a fost exhumat și, pentru o lună, a fost depus în interiorul Mausoleului de la Mărășești, lângă sarcofagul generalului Eremia Grigorescu. La data de 26 octombrie 1991, Mormântul Eroului Necunoscut a fost readus în Parcul Carol I, dar, pentru că în mausoleu se afla încă trupul lui Petru Groza, s-a luat măsura amplasării sale provizorii şi a fost așezat la capătul dinspre intrarea în parc a aleii care duce la Mausoleu.

Prin Hotărârea nr.811 din 6 decembrie 1991, Mausoleul a fost trecut din patrimoniul Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” în administrarea Primăriei Capitalei. În anul 2004, Guvernul Adrian Năstase a transmis în folosință Bisericii Ortodoxe Române o suprafață de 5 hectare din Parcul Carol, pe platoul central, unde urma să se demoleze Mausoleul și să fie ridicată Catedrala Mântuirii Neamului Românesc. Traian Băsescu, în calitate de primar al Capitalei, s-a opus, s-a judecat și a câştigat procesele cu autoritățile (Primăria sectorului 4 și Consiliul general) care au emis autorizații pentru construirea Catedralei, astfel că Mausoleul a fost salvat. În primăvara anului 2004, chiar începuseră lucrările de demolare și câteva zeci de plăci de granit fuseseră dezlipite de pe mausoleu, existând intenția ca monumentul să fie mutat în Parcul Tineretului.

Memorialul Eroilor Neamului – Denumirea de Memorialul Eroilor Neamului a fost decisă prin Hotărârea de Guvern nr.654/24.05.2006, în contextul aniversării ” Centenarului Parcului Carol I”. Acțiunea prevedea 3 elemente distincte: 1. Reamplasarea Mormântului Ostașului Necunoscut pe locul inițial, din 1923; 2. Ambientarea monumentului construit în deceniul 7 al secolului XX (fost mausoleu); 3. Amenajarea expozițională a hemiciclului. La 25 noiembrie 2006 a avut loc ceremonia strămutării Mormântului Ostașului Necunoscut la locul originar, din 1923, pe esplanada din fața actualului Memorial al Eroilor Neamului. Pentru ambientarea interiorului monumentului, prin tema de concurs s-a prevăzut ca în cele 14 nişe să se amplaseze videoproiectoare independente, care să susțină vizual și auditiv momentele de istorie cărora le sunt dedicate aceste spații. Pe peretele fundal al fiecărei nișe s-a prevăzut să se instaleze panouri albe 1m x 1.40m, pe care să fie proiectate hărți, hărţi dinamice, fotografii, filme, puneri în scenă, discursuri și explicări de strategie, care să ilustreze trei momente importante ale istoriei naţionale: Războiul de Independență 1877-1878, Primul Război Mondial 1914-1919 și Al Doilea Război Mondial 1941-1945. În mijlocul sălii memorialului, după reamenajarea făcută de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, pe locul unde iniţial era depus sicriul fostului lider comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost instalat grupul statuar „Pe aici nu se trece”, înfățișându-i pe Regele Ferdinand I al României și zeiţa Nike, zeiţa Victoriei din mitologia greacă, operă realizată în anul 1924 de sculptorul loan lordănescu. Lucrarea îl are în centru pe Regele Ferdinand al României şi pe zeița Nike, zeița Victoriei, ce urmează să-i pună pe cap o cunună de lauri. Nike este figurată ca o tânără țărancă română. Regele, în picioare, privit frontal, poartă ținută militară și ține în mâna stânga un rotulus. În jurul regelui, în stânga un vultur şi în dreapta adosat de un trunchi de copac, un soldat cu puşca în mână. Monumentul este gândit pe registre suprapuse ce se citesc ascendent, în spirală. Modelajul viguros, accentuează impresia de măreție.