PARCUL HERĂSTRĂU: Basme și legende românești sculptate în piatră

INSIDER: „MIORIȚA” de Ioana Kassargian (n. 4 octombrie 1936, Bucureşti – d. 14 decembrie 1985, Bucureşti), sculptor român, a absolvit Institutul de Arte Plastice București (1953-1959) avându-l profesor pe Cornel Medrea. A lucrat o perioadă alături de lon Irimescu. A debutat în perioada comunistă, cu lucrări specifice realismului socialist (Oțelar, Darul vieții, Muncitor). Își va schimba însă mijloacele de expresie către forme sintetice, tema socialistă rămânând un pretext pentru experiențe abstracte. În 1963 este laureată a Premiului pentru sculptură a Uniunii Artiștilor Plastici. Între anii 1964-1967 execută în străinătate sculpturi monumentale de „plaine-air” pentru București. Câștigă o bursă de studii la Paris în anul 1967. A avut expozitții personale în anii 1966, 1970 şi 1976. A expus în mai multe expoziții colective: Expoziția anuală de stat (1962), Paris, Bienala tineretului („Cap de tânără fată” 1963), Paris, „Musee Galliera”, Hommage a Brancusi de la sculpture roumaine contemporaine (1976).

LEGENDA DOCHIEI (1965), sculptură in piatră de Măgura – autor Gheorghe Iliescu-Călinești (n. 14 iulie 1932, Călinești, județul Argeş – d. 12 martie 2002), sculptor român, reprezentant al sculpturii avangardiste. Tatăl său era cioplitor în lemn (ajuns renumit pentru că sculpta cu mult har catapetesme de biserici, pe care le picta losif Keber), astfel că Gheorghe Iliescu a învăţat încă din copilărie tainele acestui meşteşug. După ce a absolvit școala primară din comuna natală și Liceul „N. Bălcescu” din Piteşti, a urmat cursurile Academiei de Arte Frumoase „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia Sculptură, la clasa profesorului sculptor Cornel Medrea.

FĂT FRUMOS, sculptură piatră de Albeşti (1965) – 280x130x35 cm. Ion Lucian Murnu (n. 2/15 noiembrie 1910, Bucureşti d. 12 aprilie 1984, București) a fost un sculptor, desenator și pictor român, cunoscut mai mult de iniţiați decât de publicul larg. S-a născut dintr-o familie de intelectuali de origine aromână, cu o puternică cultură clasică, fiind fiul graficianului şi caricaturistului Ary Murnu şi nepotul fratelui acestuia, George Murnu, unul din traducătorii în limba română ai epopeilor Iliada şi Odiseea.

Ion Lucian Murnu s-a înscris în 1930 Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, unde a studiat sculptura sub îndrumarea lui Oscar Han şi desenul cu Camil Ressu, absolvind în 1936. Ca student, a lucrat şi în atelierul lui Corneliu Medrea. Între octombrie 1938 și iunie 1940, și-a continuat studiile postuniversitare cu o bursă la Accademia di Romania, la Roma. în perioada în care a studiat la Roma, a supravegheat executarea unei copii de pe Columna lui Traian, comandată de statul român. A fost mobilizat şi a luptat în al Doilea Război Mondial pe frontul din Crimeea. Revenit la viața civilă, s-a angajat în 1943 la Facultatea de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, unde a urcat una câte una treptele universitare în cadrul până la cea de profesor la Catedra de Sculptură, în 1976. Este considerat unul dintre cei mai dăruiți profesori” ai Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, astfel că prin activitatea didactică a format o serie de tineri artişti, între care au excelat: Silvia Radu, Vasile Gorduz, Victor Roman, Gheorghe Apostu, Vladimir Predescu, Dinu Rădulescu, lon Condiescu. Tânărul Murnu a cultivat o sensibilitate deplin clasică într-o epocă în care arta universală descoperea abstractul, geometrismul și chiar primele forme ale minimalismului. În tinerețe, a fost influenţat şi de Mac Constantinescu. Murnu a părăsit sculptura în momentul în care proiectele de monumente, de o mare noblețe și rafinament, nu i-au mai fost acceptate nici în anii ’40, nici în anii ’50. S-a retras către desen şi pictură şi către o sculptură care se esențializează, care pierde aura preclasicului și liniştea discursului clasic.

„MEȘTERUL MANOLE” (1965). Silvia Elena Radu (n. 30 iunie 1935, Pătroaia-Vale, Crângurile, Dâmbovița, România – d. 25 mai 2025, București, România) a fost o sculptoriță și pictoriță română, soția sculptorului Vasile Gorduz. Absolventă, în 1960, a Academiei de Arte Frumoase (Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu”), clasa Profesorului loan Lucian Murnu. Din 1961 expune la majoritatea expozițiilor anuale, municipale și ocazionale organizate de Ministerul Culturii şi de Uniunea Artiştilor Plastici din România.

FATA BABEI ŞI FATA MOŞULUI. Constantin Foamete (n.decembrie 1932 Crișcăuţi, Județul Soroca (interbelic) – d. 13 septembrie 1998) a fost un sculptor monumentalist român. S-a născut în familia unui preot din satul Vadul Rașcov. Mama sa, Lidia Cernei, a fost învăţătoare la școala din Crișcăuţi. A absolvit al Institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu” din București în anul 1958. Preocupările lui Constantin Foamete s-au situat aproape exclusiv în aria sculpturii monumentale, dar a făcut și lucrări de artă decorativă, de asemenea monumentale (mozaic), și sporadic scenografie.” SURSA – WIKIPEDIA

N.R.: „Parcul Herăstrău se numește în prezent Parcul Regele Mihai I al României. În trecut s-a mai numit Parcul Carol al II-lea, Parcul Naţional, Parcul I.V. Stalin. Pe când avea această denumire, la intrarea în parc s-a aflat o statuie a lui Stalin, ridicată în 1951 și demolată în 1962. În prezent, pe aproximativ același loc, se află statuia lui Charles de Gaulle. Este cel mai mare parc din București, un situat în partea de nord a orașului, cu o suprafața totală de 187 ha. A fost construit în 1936 pe malurile Lacului Herăstrău (74 ha), parte a lanțului de lacuri antropice al râului Colentina. Aleea parcului ce înconjoară lacul are o lungime de 5,92 km.” DETALII

ARHIVĂ: ODESA, UCRAINA: Baciul moldovean din Miorița intră în Cartea Recordurilor. Cea mai mare statuie din lume dedicată ciobanilor!