BRAD FRUMOS: “Într-un an produce oxigen suficient pentru o familie de patru persoane!”

INSIDER: „Așa arată brăduții de 3 ani. Mai mult de 12 ani îi trebuie unui brad să crească până la 1.80m, după care este tăiat, transformat în ”Christmas Tree”, apoi ajunge la gunoi.

Doar brazii de peste 30 de ani pot produce conuri. Din câteva zeci de mii de conuri, doar o mică parte nu sunt mâncate de păsări, veverițe, rozătoare. Din cele care scapă de animale, un număr infim ajung în pământ, sub zăpadă. Din puținele semințele care ajung în pământ, doar una germinează. După un an de germinare, din pământ iese un firicel abia observabil de brăduț. El va supraviețui dacă nu e mâncat de animale, dacă nu e rupt de vânt, dacă nu e distrus de viețuitoarele pădurii. După 12 ani de luptă acerbă pentru supraviețuire, bradul e tăiat. Îl ținem două săptămâni în sufragerie, după care îl aruncăm la ghenă.

P.S. Bradul este printre „VIP-urile” copacilor care produc OXIGEN. Într-un an, un copac obişnuit absoarbe peste 6 kg de CO2 şi elimină oxigen suficient pentru o familie de patru persoane. Un zbor de cursă lungă produce 3.75 de tone de dioxid de carbon (sau o tonă de carbon).

Peste 60% din cantitatea de oxigen generată anual este produsă de păduri. În România covorul vegetal produce 40 milioane tone de oxigen anual. În sezonul estival, un hectar de pădure poate să absoarbă o cantitate de dioxid de carbon egală cu cea eliminată în acelaşi timp de 200 de persoane. Un fag adult, de 25 m înălţime şi cu diametrul coroanei de 15 m, produce într-o oră necesarul de oxigen al unui om pentru 3 zile (1,7 kg).

1000 km parcurşi de un automobil consumă necesarul de oxigen al unui om pentru un an.

Pentru producerea unei tone de lemn arborii din pădure consumă şi stochează 1,8 tone de dioxid de carbon şi eliberează în atmosferă 1,3 tone de oxigen. Comparativ cu terenurile fără vegetaţie, unde eroziunea solului variază între 140-750 mc/an/ha, în pădure aceasta este sub 0,1-2,5 mc/an/ha.

În regiunile împădurite din România turbiditatea medie a râurilor este sub 100 g/mc, faţă de până la 5000 g/mc cât ating râurile care curg prin zone puternic despădurite. Transportul de aluviuni din pădure poate atinge doar 0,5 mc/an/ha, faţă de 50-120 mc/an /ha pe terenurile agricole.

Dacă la marginea pădurii viteza vântului se consideră 100% la 50 m, în interior ea se reduce la jumătate, la 100 m scade la 25%, iar la 200 m atinge 2% din viteza iniţială. În cazul vânturilor obişnuite, de până la 3-4 m/s, de la aproximativ 100 m în adâncimea pădurii domneşte calmul.” SURSA

ARHIVĂ: PLĂMÂNI: “Așa arată filtrul antipoluare după o purtare de 24 de ore pe străzile din capitală!” *** OXIGEN: Aer curat respirat în pungă. Vizitatorii bulelor nu sunt chiar şoferii din coloana de maşini! *** CONSERVE DE BUȘTENI: „Aer proaspăt din Bucegi. Creează stări de inspirație, bună dispoziție și limpezimea profundă a vederii”. Toate la 10 lei! *** ALTFEL: „Cine se teme de pădure nu mănâncă mure”. „Pe prost, bate-l cu toată pădurea, că tot prost rămâne” *** COPACI FĂRĂ PĂDURE: În 20 de ani s-au defrişat ilegal 366.000 hectare. Prejudiciu: 5 miliarde de euro! *** RÂUL, RAMUL: Cei care trăiesc între betoane nu înţeleg legătura dintre defrişare şi depopulare!