Ziua națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989 ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România. Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991, articolul 12, alineatul 2. Opoziția anticomunistă din România a pledat în 1990 pentru adoptarea zilei de 22 decembrie drept sărbătoare națională, fapt consemnat în stenogramele dezbaterilor parlamentare. (Wikipedia)
INSIDER: „În Oslo, dacă eşti pus pe alergătură şi vizitat muzee cel mai bine e să achizitionezi Oslo Pass ce oferă gratuitate pentru transportul public, atracţii turistice, parcări, piscine, prânzuri în croaziere, patinaj, reduceri la închirierea unei maşini etc. Tot cu el ai intrarea liberă la 35 de muzee. Poţi alege pass-ul valabil 24h – 270 NOK, 48h – 360 NOK. Moneda naţională este coroana norvegiană 1 NOK = 0.5 RON.
Pe Insula Bygdoy se ajunge cu autobuzul nr. 30 (27 NOK de la automat sau 40 NOK la şofer) sau cu feribotul nr. 91 (se ia din faţa Primăriei) – 170 NOK şi „împuşti” 5 muzee dintr-o lovitură, primele 3 fiind grupate în aceeaşi piaţă. Aici la Huk sunt şi 3 plaje, una fiind a nudiştilor.
INSIDER: „Deşi ascunsă în spatele blocurilor din vecinătatea Palatului de Justiţie, nu puţini sunt cei care trec pragul Bisericii “Domniţa Bălaşa” ca să se roage pentru dreptate divină. Este o biserică construită între anii 1881-1885, pe locul primei biserici din 1743, ctitorie a Domniţei Bălaşa, fiica lui Constantin Brâncoveanu. Lăcaşul, de o frumuseţe uimitoare, pictat în stil neoromantic, adăposteşte între naos şi pronaos monumentul funerar al Domniţei Bălaşa “Întristatrea” (stânga), lucrare a sculptorului I. Georgescu (1884), şi cel al Domniţei Zoe Brâncoveanu (dreapta), realizat de sculptorul francez Jules Roulleau. În curte, este o statuie în mărire naturală a domniţei, din marmura de Cararra, una dintre cele mai reuşite sculpturi a lui Karl Storck. Biserica „Înălțarea Domnului” – Domniţa Bălaşa este declarată monument de arhitectură, fiind inclusă pe lista monumentelor istorice din România.” DETALII
INSIDER: “Din 2009, Parlament norvegian este unicameral – Stortinget – „Marele Consiliu”, cu 160 membri aleşi prin votul poporului pentru 4 ani. Clădirea Parlamentului (1866) este pe bulevardul Karl Johans şi poate fi vizitată gratuit în tururi cu ghid, însă poţi participa şi ca „observator” din balcon la şedintele Parlamentului. La intrare, ţi se face un control ca la aeroport, apoi îţi laşi toate obiectele personale (geantă, telefon, ochelari de soare) la garderobă, având voie să intri numai „înarmat” cu un aparat foto clasic cu rugămintea insistentă „no flash, please!”. Spre surprinderea mea, sala de şedinţe era aproape goală şi am râs în barbă, gândindu-mă că absenţele se poartă şi la case mai mari… La un moment dat, un parlamentar şi-a expus cu convingere nu-ştiu-ce-propunere în faţa unei săli complet goale! Noroc cu musafirii din balcon ca să nu se spună ca ar fi vorbit la pereţi.
Norvegia este o monarhie constituţională. În fruntea statului se află Regele, dar acesta are un rol mai degraba ceremonial. Constituţia spune că „puterea executivă e investită în rege” însemnând de fapt că este exercitată de guvern (Consiliul de stat) în numele Regelui. Palatul Regal – Det Kongelige Slott – domină centrul oraşului din vârful dealului pe care se înalţă, la extremitatea vestică Karl Johans Gate. Din păcate, palatul se vizitează numai vara, în cadrul unor tururi ghidate de 1 oră. În fiecare zi, la ora 13.30, are loc spectacolul schimbării gărzilor în faţa palatului.
În 1905, după desprinderea de Suedia şi proclamarea independenţei, la dorinţa populaţiei (care a optat pentru monarhie şi nu republică) a fost proclamat rege al Norvegiei sub numele de Hakon al VII-lea, prinţul danez Carl din familia Glucksburg propus de guvern şi ales de Parlament. Hakon al VII-lea a domnit 52 de ani până în 1957 şi a fost unul dintre cei mai iubiţi monarhi norvegieni, jucând un rol important în păstrarea unităţii ţării în timpul ocupaţiei naziste din cel de-Al Doilea Război Mondial. Când a murit, fiul lui şi al reginei Maud, Alexandru a fost încoronat ca rege al Norvegiei ca Olav al V-lea (1957-1991), fiind un rege foarte popular. Mare sportiv pasionat de navigaţie şi schi a câştigat medalia Holmenkollen în 1968 şi medalia de aur la iahting la Jocurile Olimpice de Vară (1928) desfăşurate la Amsterdam.
În 1991 îi succede monarhul actual Harald al V-lea (n.1937) unicul fiu al său şi al prinţesei Martha a Suediei, primul prinţ născut pe teritoriul Norvegiei, după 567 ani. Acesta a trebuit să aştepte 9 ani pentru a primi de la regele Olav al V-lea, care s-a consultat cu membrii Parlamentului, permisiunea de a se căsători în 1968 cu o tânără care nu făcea parte din aristocraţie, actuala regina Sonja. Povestea s-a repetat oarecum cu fiul acestora, prinţul moştenitor Hakon, care stârnit un scandal în 2001 când s-a căsătorit cu Mette-Marit, o tânără pe care o cunoscuse la un festival rock şi care avea deja un copil, lucrase într-o cafenea, se îmbrăca în blugi şi avusese o viaţă zbuciumată până atunci. Fiica lor, prinţesa Ingrid Alexandra (n.2004) a fost desemnată succesoare – ca urmare a modificării Constituţiei Norvegiei care acum permite femeilor să fie moştenitoare la tron.”
INSIDER: “Londra, ce oraş minunat. Şi turiştii români, ce nume bun au acolo! În Oxford Street o pancartă avertizează în limba română: “Ofiţeri de poliţie în civil operează în această zonă”. Concluzia: hoţii noştri sunt mai deştepţi decât poliţiştii lor!”
INSIDER: „La începutul acestei luni, în cadrul Bibliotecii Naţionale din Bucureşti (Bd. Unirii nr. 22), s-a deschis Primul Muzeul al Deşeurilor din Europa. Accesul în muzeu este gratuit, de luni până vineri, între orele 08:00 şi 18:00, doar timp de o lună. Apoi închidem expoziţia, aruncăm exponatele şi România este iarăşi fericită?
Ţara noastră se numără printre fruntaşele Europei la producerea deşeurilor şi printre codaşe la reciclarea acestora, iar prin acest clasament suntem obligaţi moral să găzduim un astfel de muzeu, măcar o lună! Să sperăm că măcar cei câţiva vizitatori vor învăţa şi reţine, în sfârşit, ce înseamnă 3R (reduce, refoloseşte, reciclează), deşi nu sunt noţiuni noi “Made in UE”, deoarece îmi amintesc perfect de acţiuni similare desfăşurate în urmă cu 30 de ani prin şcoli, fabrici şi uzine…
Ideea e salutară, însă nu convinge – exponatele sunt sărăcuţe şi răsfirate, aproape că m-au întristat, de parcă nici gunoaie nu mai avem… Doar atât am putut alege, ori încercăm să impresionăm turiştii străini prin tehnica de promovare „Fata care pare harnică”, învăţată în copilărie din povestea „Prune pe gunoi”? …Sau iar ascundem gunoiul sub preş, poate-poate şi câştigăm competiţia internaţională pentru reciclare?!
Spaţiul generos acordat muzeului este prea pustiu şi dacă ne-am fi numit Suedia şi tocmai terminasem de sortat şi reciclat toată groapa de gunoi de la Glina!
…Nu ar fi rău ca vizitatorii să fie îndemnaţi să contribuie la acest “tezaur” prin mici donaţii: nişte ambaje şi chiştoace aruncate în silă, câteva conserve şi sticle de bere abandonate regulamentar în mijlocul drumului, câţiva saci cu resturi de la renovarea casei, pet-uri pentru jucat fotbal, coji de seminţe scuipate la întâmplare pe vitrine, serveţele cu mucoase lipite pe pereţi, un coş de gunoi topit sau fără fund, ori nişte tomberoane colorate pentru “colectare selectivă” pe care nimeni nu le goleşte niciodată. Are balta peşte, nu?!”
