Înfiinţată în 2008, Casa de licitaţii de artă “Artmark” (Str. C.A. Rosetti nr.5) selectează, evaluează şi pune în circuitul pieţei de artă opere cu autenticitate garantată, susţinând în paralel activitatea Centrului Cultural ArtSociety, care organizează expoziţii de artă de anvergură naţională.

În cei cinci ani de existenţă, Artmark a organizat aproape 100 de licitaţii de artă, care au pus în vânzare peste 10.000 de opere de artă şi obiecte de colecţie. Vânzările publice, prin licitaţii de artă, ale Artmark au crescut de la 10,7 milioane de euro în 2011 la 14,6 milioane de euro în 2012.

INSIDER: “După ce visezi cu ochii deschişi admirând opere de artă în muzeele de prin Bucureşti, iar apoi vizitezi casa de licitaţie Artmark, simţi că în sfârşit ai posibilitatea să şi cumperi frumosul. În Noaptea Muzeelor, vizitatorii au fost întâm-pinaţi în cladirea cochet decorată cu un pahar de vin roze de bun venit. Decorul, tablourile, bijuteriile, operele de artă, cataloagele de licitaţiei, plimbarea prin magazinul „dependenţilor de artă”, totul creează o atmosferă de hight-life şi parcă simţi că „numai câteva sute de euro” te mai despart de un asemenea stil viaţă.”

N.R.: „Palatul Cesianu-Racoviţă, cu o suprafață de 1.500 m², compus din trei corpuri, cu două etaje, un balcon interior care dă în sala principală, subsol şi o curte interioară, a fost construit în perioada 1892-1902 şi este situat în centrul Bucureştiului, pe strada C.A. Rosetti (Clemenţei) nr.5, aflându-se în vecinătatea unor importante repere culturale bucureştene, cum ar fi: Ateneul Român, Biblioteca Centrală Universitară, Muzeul de Artă al României şi vizavi de Muzeul Theodor Aman.

Palatul a fost proiectat de arhitectul de origine franceză Jules Berthet la iniţiativa lui Nicolae Cesianu, un deputat originar din Oltenia. Nicolae Cesianu era unul dintre fii lui Stănuţă Cesianu, nepot al lui lancu Jianu, care din boier devenise un mic haiduc. Una din fiicele lui Cesianu s-a căsătorit cu Alexandru Racoviţă, fapt care a dus la numele dublu al palatului. Familia Cesianu mai avea de altfel patru reşedinţe în Bucureşti, dintre care una a devenit sediul Academiei Române.

În perioada comunistă, în clădire a functionat o alimentară. După anul 1989, Palatul Cesianu-Racovița a fost deținut de firma Comaliment, controlată de omul de afaceri Gabriel Popoviciu.

Începând din mai 2011 Palatul Cesianu-Racoviţă este sediul Casei de Licitații Artmarkl4 şi al ArtSociety. Cu această ocazie, celor două corpuri, marcate convențonal, A şi B li s-au dat următoarele destinații: ∆ corpul A găzduieşte casa de licitații Artmark şi expozițiile în continuă schimbare, cu intrare liberă; ∆ corpul B găzduieşte Crama Artmark. În prezent, la Palatul Cesianu-Racoviță se expun opere ale unor pictori români consacrați precum Nicolae Grigorescu, loan Andreescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Marcel lancu ş.a.”

„Pentru că ne place să ne copilărim! Pentru că nimeni nu poate rezista tentaţiei de a face şi a sparge baloane de săpun! Pentru că sunt frumoase!

Pentru că fiecare balon de săpun are în interior un mic curcubeu! Pentru că baloanele de săpun umplu spaţiul de feţe senine şi zâmbete sincere!” DETALII

INSIDER: „Dervişul rotitor este un dansator mistic care se învârte într-un ritm precis care reprezintă Pământul învârtinduse în jurul axei sale pe orbita Soarelui, cu o mână spre cer şi cealaltă spre pămant. Scopul rotaţiei în dansul ritual este ca dervişul să fie golit de toate gândurile negative şi să atingă extazul spiritual. Secta dervişilor, originară din Konya, oraşul adepţilor lui Mevlana, este interzisă de pe vremea lui Atatürk.” DETALII

Între 17 şi 19 mai, în Parcul Herăstrău (intrarea Charles de Gaulle), pentru toţi iubitorii de bucătărie, artă şi cultura orientală, se desfăşoară Festivalul Turcesc, eveniment organizat de Fundaţia Tuna şi susţinut de Primăria Generală a Capitalei.

Pe parcusul celor trei zile, Festivalul Turcesc va avea loc între orele 10:00 şi 20:00 şi va aduce în centrul atenţiei atât meşteşu- gurile, dansurile şi cântecele Anatoliei, cât şi renumita bucătărie turcească. Cultura gastro- nomică turcească va fi ilustrată printr-o expoziţie culinară care cuprinde peste 15  standuri cu bunătăţi de toate felurile. Amatorii de mâncăruri din „ţara de pe două continente” vor putea gusta atât produse de patiserie tradiţională (gozleme – specialitate pe bază de spanac şi brânză feta, borek– aluat umplut cu carne tocată şi presărat cu seminţe de susan, pogace – specialităţi cu smântână şi brânză feta, etc.), cât şi renumitele dulciuri specifice Turciei, cum ar fi baclavale, sarailii sau chiar cozonac turcesc (cu rahat, alune şi coajă de portocală sau lămâie). DETALII