INSIDER: „Dacă mai adăugau nişte căcăreze de oaie reuşeau un decor şi mai autentic. Asta dacă nu-l aduceau pe Ghiţă Ciobanul în carne şi oase!”
Ultimele
TUTORIAL: Cum se mulge un abonat la telefonia mobilă? Întrebaţi la standul lui Ghiţă de la Vodafone!
CANADA: „Mulţumesc ungurilor care o importă, polonezilor care o vând şi românilor care o fabrică!”
INSIDER: „Cooperarea româno-maghiară merge excelent peste hotare! Unul dintre simbolurile României, biscuiţii Eugenia, sunt de vânzare în Ottawa la magazinele poloneze. Sunt importaţi de o firmă din Canada cu rezonanţă ungurească! Mulţumesc ungurilor care o importă, polonezilor care o vând şi românilor care o fabrică! În felul acesta pot să le ofer şi copiilor mei o fărâmă din copilaria mea!” SURSA
TEATRUL ODEON: De ce „Titanic vals” se va juca cu sala plină şi peste 81 de ani? Nu se va schimba nimic!
Comedia Titanic Vals nu şi-a pierdut cu nimic prospeţimea chiar dacă a văzut lumina rampei acum 81 de ani. Secretul longevităţii ni-l dezvăluie chiar dramaturgul: „acțiunea se petrece în zilele noastre, în orice oraş unde există soacre, neveste şi prefecturi.” Un naufragiu, o moştenire neaşteptată, un candidat surpriză pentru un loc în parlament, un testament misterios, discursuri politice „piramidale” şi buclucuri sentimentale, lovituri de teatru şi răsturnări de situaţie, într-un spectacol-satiră ce dezvăluie noi perspective asupra umorului lui Muşatescu. DETALII
FLASHMOB: “Tangoul este despre a face linişte în tine şi a face linişte în celălalt” (Gilbert Iscu)
În Bucureşti, primăvara a venit în paşi de tango într-un loc prin care o mulţime de oameni trec zilnic, în drum spre serviciu: staţia de metrou Unirii 1. Flashmob-ul a fost organizat de Mattei Events şi comunitatea de tango din Bucureşti. Este al patrulea an în care care bucureştenii sărbătoresc venirea primăverii dansând la metrou. Anul acesta au dansat circa 150 de persoane. DETALII
MARŢ: Mărţişoare pentru românce inteligente!
Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că ea a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această dualitate este remarcată în culorile mărţişorului, albul însemnând pace, iar roşul – război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea. DETALII
RECESIUNE: Ce este „şaorma originală”? Tot un fel de „shaorma cu de toate”, dar mai mică!
INSIDER: „Springtime are promoţie la şaorma, dar nu sunt nici ei prea siguri dacă e originală sau e ca-n Liban… Cert este că tinerior angajaţi să împartă fluturaşii cu noua promoţie le-a făcut job-ul şi mai greu. La propriu!”
ADORMIRE: Suntem prea preocupaţi de pâinea de astăzi ca să ne mai gândim la apa de mâine?!
INSIDER: „Aproapre de Piaţa Universităţii din Bucureşti a apărut un 
info-cort unde câţiva voluntari care împart fluturaşi pe tema gazelor de şist şi impactul fracturării hidraulice. Din păcate, trecatorii sunt grabiţi şi neinteresaţi. Marea majoritate nici nu ridică ochii către tinerii care doresc să deschidă ochii românilor, nici nu iau flyer-ul sau dacă îl iau, îl aruncă cinci metri mai încolo. Suntem prea preocupaţi de pâinea pe care o punem pe masă astăzi ca să ne mai gândim la apa pe care o vom bea mâine?!”
FĂURAR: Românii încă îl aşteaptă pe Moş Crăciun!
Numele lunii februarie (latină: Februaris, onis = purificare, curăţire) – legat de ritualul curăţirii ce se făcea anual la 15 februarie. Această lună era închinată zeului împărăţiei subpământene Februs. Grecii numeau luna februarie Anthesterion. În România, luna februarie, popular, se numeşte Făurar. DETALII
