MORMÂNTUL PICTAT DE LA TOMIS: Copia în București la ArtSafari & originalul, la Constanța, deschis turiștilor anul trecut!

INSIDER: „Arhitectură expozițională: Diana Nicolaie. Restaurare: lonela Călinescu şi Mădălina Spanu, Departamentul Conservare şi Restaurare, Universitatea Naţională de Arte Bucureşti În parteneriat cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică şi Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanța.

În 25 februarie 1988, în urma supervizării săpăturilor de expansiune urbană, arheologii Constantin Chera şi Virgil Lungu au descoperit, în apropierea Liceului „Mircea cel Bătrân”, un cavou de familie prevăzut cu culoar de acces de tip dromos. Deşi planul dreptunghiular al mormântului este relativ comun perioadei, interiorul său a dezvăluit una dintre cele mai spectaculoase descoperiri făcute vreodată în Constanţa, impresionând prin starea deosebită de conservare şi fiind considerat cel mai bine păstrat monument funerar de acest tip de pe teritoriul judeţului, din punct de vedere arhitectural şi pictural.

Mormântul pictat de la Tomis, de tip hipogeu, nu este singurul monument de acest fel descoperit în necropola Tomisului. Structuri similare, caracteristice secolelor IV-VI d.Hr., au fost descoperite, de asemenea, la Silistra şi la Mangalia.

Se presupune că mormântul a aparținut unei importante familii tomitane, care trăia la începutul secolului al IV-lea, când Tomisul era una dintre cele mai înfloritoare metropole de la Pontul de Vest.

În mormânt se află o cameră funerară pictată în întregime în tehnica a secco, cu o cromatică clasică în nuanţe de roşu, albastru, galben, verde, alb şi negru, ilustränd scene complexe, cu reprezentări având motive antropomorfe, zoomorfe şi fitomorfe. Simbolistica picturii este strâns legată de tradițiile naturalismului artei greco-romane, abordand subiecte păgâne, Motivele animale, păsările ilustrate, elementele florale şi arborii pot fi interpretate ca o evocare a paradisului. Aceeaşi simbolistică legată de învierea şi de imortalitatea omului este redată şi în imaginile care îl reprezintă pe cei patru porumbei sau pe potârnichile care beau apă dintr-o cupă. Unele dintre animalele pictate în interiorul mormântului au o semnificație cultică. Festinul funerar (reprezentat de o masă în jurul căreia sunt adunate şapte personaje), păunii (care simbolizează nemurirea), iepurele care mănâncă struguri dintr-un coş răsturnat, potârnichile şi porumbeii trimit la diverse aspecte ale credințelor vremii.

Orientarea est-vest a momintelor, inventarul funerar al sicrielor și celotate rămăşite descoperite în mormânt, precum şi simbolistica scenelor reprezentate pe pereții cavoului indică faptul că cei înmormântați aici erau paleocreştini.

După un amplu proces de restaurare, finalzat în martie 2025, Momântul pictat de la Tomis a fost pus în valoare, conservat si deschis publicului larg devenind cea mai recentă atracţie a Muzeului de Istorie Natională şi Arheologie Constanța.”

N.R.: „Un mormânt de tip hipogeu (din grecescul hypo = sub și gaia = pământ) reprezintă o construcție funerară subterană, de obicei săpată în stâncă sau zidită sub pământ, destinată înhumării uneia sau mai multor persoane.

lată principalele caracteristici ale acestui tip de mormânt: ∆ Amplasare Subterană: Spre deosebire de mormintele de suprafață, hipogeul este situat integral sub nivelul solului, adesea acoperit de un tumul (o movilă de pământ). ∆ Structură Complexă: Adesea este compus dintr-un coridor de acces, numit dromos, și o cameră funerară propriu-zisă. ∆ Decoraţiuni: Multe hipogee antice sunt renumite pentru picturile murale interioare, reprezentând scene mitologice, religioase sau vieţile celor decedaţi. ∆ Utilizare: Aceste morminte erau specifice elitei sau comunităților creștine timpurii, fiind utilizate în special în perioada romană și romană târzie (secolele IV-VI d.Hr.).

În concluzie, un hipogeu este o cameră funerară subterană, adesea pictată și elaborată, care servea ca loc de veci pentru cei bogaţi sau de rang înalt în antichitate.”