PĂUNII LUI CEAUȘESCU: „Găinile acestea mari și cu cozi impresionante sunt și ele, măcar în parte, stăpânele văzduhului”
INSIDER: „Păunii de la ,,Casa lui Ceaușescu” (Palatul Primăverii) sunt urmașii celor care i-au aparținut lui Nicolae Ceaușescu. Liberi să colinde curtea, se așază în cele mai ciudate locuri, pe elemente decorative ale fațadei, cornișe și acoperiș, și execută zboruri scurte pe deasupra capetelor noastre. Nu este, de fapt, de mirare, doar că, obișnuindu-ne cu ei în voliere joase, aveam impresia că nu pot zbura aproape deloc. Iată însă că găinile acestea mari și cu cozi impresionante sunt și ele, măcar în parte, stăpânele văzduhului. 🦚” SURSA
N.R.: Păunul (Pavo cristatus) este una dintre cele mai spectaculoase și recunoscute păsări din lume, fiind admirat pentru trena sa colorată şi comportamentul de afişare a penajului. Există trei specii principale (indian, verde și de Congo), iar păunii albi sunt rezultatul unei modificări genetice numită leucism, care le dă culoarea albă, dar ochii rămân închişi la culoare. Originar din India şi Sri Lanka, păunul este considerat o pasăre sacră în multe culturi, simbolizând frumusețea, regalitatea şi nemurirea. În prezent, păunii sunt păsări populare în grădini zoologice, parcuri şi reşedinţe nobiliare, dar în sălbăticie, unele specii, precum paunul verde (Pavo muticus), sunt ameninţate de pierderea habitatului şi vânătoare.
Masculii sunt cunoscuți pentru trena lor impresionantă (care poate atinge 2 metri lăţime) alcătuită din pene lungi şi irizate, care sunt desfășurate în timpul dansului nupțial pentru a atrage femelele. Ceea ce numim „coadă” la păun sunt de fapt penele de acoperire a cozii, care pot reprezenta peste 60% din lungimea totală a corpului său. Masculii îşi pierd trena anual – Dupā sezonul de împerechere, păunii isi năpârlesc penele lungi, care cresc din nou în lunile următoare. Femelele aleg masculii cu cele mai strălucitoare trene – Studiile au arătat că mărimea și intensitatea culorii trenei influențează succesul reproductiv al masculilor. Deşi este o pasăre de dimensiuni mari, păunul poate zbura pe distanțe scurte şi este un excelent alergător și căţărător, petrecând mult timp în copaci pentru a evita prădătorii.
Nume comun – Păun; Nume ştiinţific – Pavo cristatus (paunul indian), Pavo muticus (păunul verde), Afropavo congensis (păunul congolez); Durata medie de viaţă – 15-25 ani în sălbăticie / până la 40 de ani în captivitate; Viteza maximă – Aproximativ 16 km/h la sol, dar poate zbura pe distante scurte; Înălţime – 90-125 cm (fără trenă); Lungime – 1,5-2,3 metri (incluzând trenä); Greutate – 3-6 kg (masculi), 2,5-4 kg (femele); Tip de dietă- Omnivor (seminte, fructe, insecte, mici vertebrate, chiar serpi veninoși); Principalii prădători – Leoparzi, vulpi, câini sălbatici, serpi mari, oameni (braconaj);
Dimensiuni mari – Masculii pot ajunge până la 2,3 metri lungime (incluzând trena), iar femelele sunt mai mici, māsurând în jur de 90 cm-1,2 metri. Trena masculului – Formată din peste 200 de pene, trena este utilizată pentru impresionarea femelelor şi conţine modele numite „ochi”. Penaj irizant – Culoarea spectaculoasă nu provine din pigmenti, ci din structura microscopică a penelor, care reflectă lumina in diferite unghiuri. Femelele au un penaj mai discret – Sunt predominant maro şi gri, ajutându-le să se camufleze in vegetatie atunci când isi clocesc ouăle. Creasta pe cap – Ambele sexe au o creastă distinctivă, care joacă un rol în comunicare si afişare. Păunii au 11 feluri de strigăte, care pot fi auzite de la peste 1 km distanţă, fiind folosite pentru comunicare şi avertizarea pericolelor. Picioare puternice şi gheare ascuțite – Adaptate pentru alergare şi autoapărare, masculii pot ataca folosindu-şi ghearele. Păunul este o pasăre teritorială şi agresivă – Poate ataca alți masculi sau chiar propria reflecție în oglinzi, dacă îşi simt teritoriul amenințat.
Păunii sunt păsări semi-sociale, care trăiesc în grupuri mici, numite haremuri, alcătuite dintr-un mascul dominant şi mai multe femele. Aceştia sunt activi ziua şi işi petrec majoritatea timpului pe sol, căutând hrană şi afişändu-şi trena. Păunii au un sistem de reproducere poligam, masculii având mai multe partenere. Femelele isi aleg partenerul in funcție de dimensiunea și frumusețea trenei acestuia. Vårsta maturităţii sexuale: 2-3 ani; Sezonul de împerechere: Martie – lunie (sezonul ploios); Tip de reproducere: Ovipar (depune ouă). Număr de ouă per cuib: 4-8 ouă; Perioada de incubație: 27-30 zile; Durata de îngrijire a puilor: 2-3 luni. Speranța de viaţă: 15-25 ani (sälbäticie), până la 40 ani (captivitate). Procesul de Reproducere, Dansul nuptial – Masculul îşi deschide trena şi tremură uşor penele pentru a atrage femelele. Femelele aleg masculii cu trenele cele mai mari şi mai strălucitoare, deoarece acestea indică o bună sănătate genetică. Femela işi construieşte un cuib la sol, ascuns între iarbă sau frunziș. Puii sunt precociali, adică ies din ou acoperiţi cu pene şi capabili să meargă. După câteva zile, puii încep să se deplaseze şi să îşi urmeze mama.
Păunul în Istoria Omenirii. În Imperiul Roman, păunii erau crescuţi ca simbol al statutului social şi erau sacrificați în ospăturile regale. În Evul Mediu, păunii erau ținuți în curțile regale europene ca simboluri ale nobilimii. Mitologia greacă – Păunul era pasărea sacră a zeiţei Hera, soția lui Zeus. Se spune că ochii de pe penele päunului provin de la gigantul Argus, care avea o sută de ochi şi care a fost transformat de Hera in această pasăre care simbolizează gloria şi eternitatea. Hinduism – În India, pâunul este pasărea sacrá a zeului Kartikeya, iar zeiţa Saraswati, protectoarea întelepciunii, este adesea reprezentată lângă un paun alb. Päunii sunt consideraţi un simbol al purităţii şi al cunoaşterii, este pasărea națională a Indiei și în religia hindusă, „ochii” de pe pene reprezintă ochii zeilor. Budism – Păunul este văzut ca un simbol al compasiunii şi al nemuririi, deoarece se spune că poate transforma otrăvurile în frumusețe, la fel cum oamenii pot transforma suferinţa în înțelepciune. Creştinism – Păunii sunt menționați în Biblie ca fiind prețioase bunuri aduse din Asia pentru Regele Solomon. În Evul Mediu, păunul era asociat cu viața veşnică şi învierea lui lisus, deoarece se credea că păunul are o carne care nu putrezește niciodată.
China – Păunii simbolizează norocul, prosperitatea şi succesul. În perioada imperială, penele de paun erau rezervate nobililor si generalilor. Protector împotriva spiritelor rele – În multe culturi asiatice şi arabe, päunii sunt considerati un simbol al protecției, iar penele lor sunt pästrate în case pentru a alunga energiile negative. În Europa medievalä, exista o superstiţie conform căreia păstrarea penelor de păun în casă aduce ghinion și conflicte. Păunul ca pasăre mesager În unele legende indiene, päunii sunt trimişi de zei pentru a transmite mesaje către oameni. Mitologia persană – în tradițiile persane, päunul este descris ca o pasăre cerească, simbolizând frumuseţea şi eternitatea.
Multe branduri de modă şi design interior folosesc păunul ca simbol al eleganţei şi rafinamentului. Motivele inspirate de păuni sunt folosite pe ţesături, mobilier şi bijuterii. Compania americană NBC are un păun în logo, reprezentänd diversitatea şi creativitatea.
România – Zona etnografică a Ținutului Năsăudean este cunoscută în ţară şi peste hotare prin frumuseţea portului tradiţional. Un element care detașează această zonă de toate celelalte, prin specificul său şi întregeste imaginea acestui port, este clopul cu păun, una dintre piesele importante ale costumului bărbătesc. El a devenit un simbol al acestor meleaguri străbune şi este pus semn de intrare în judeţul Bistriţa-Năsăud. Această podoabā vestimentară îşi are originea în comuna Salva şi se purta doar în câteva sate din jurul localității, unde este atestată pentru prima oară la începutul secolului al XX-lea. Majoritatea tinerilor de pe meleagurile năsăudene au devenit treptat purtătorii clopului cu păun, cuprinzând satele de pe Valea superioară a Someşului Mare, a Sălăuţei, a Rebrei şi într-o măsură mai mică pe Valea Ilvelor.
Istoricii presupun că ideea împodobirii clopului obişnuit cu pene de păun ar proveni de la modelul coifului roman care avea la baza calotei ornamente din pietre prețioase ori semiprețioase, continuate cu o creastă (crista) longitudinală în care se fixau pene colorate, în funcţie de natura armei şi a gradului militar. După culoarea şi forma penajului, ostaşii puteau fi recunoscuți uşor în orice împrejurare. Arta confecţionării acestei părţi componente din costumul popular aparţine meşterilor din comuna Salva.
Clopul este confecţionat dintr-o stofă de culoare neagră pe care este aşezată o roată, un evantai din pene de päun, legate între ele cu ceară și puse pe mai multe straturi. Fiecare clop poate avea, trei, cinci sau șapte rânduri de pene, iar numărul lor exprimă bunăstarea familiei din care provine feciorul respectiv. Pentru un clop cu mai puține rânduri sunt necesare 100 de pene, lar într-unul cu şapte rânduri întră câte 600-700, ceea ce înseamnă că trebuie adunate penele de la 7 păuni, iar pentru a finaliza lucrarea e nevoie de două zile de muncă. În ceea ce privește preţul, acesta pornește de la clopul cel mai simplu, în valoare de 600 lei şi ajunge la 2000, pentru cel cu mai multe rânduri. Penele sunt obținute de la pâunii crescuţi în gospodăria proprie a meşteşugarului sau a altor locuitori din sat. Purtatul clopului de-a lungul timpului a fost o adevărată competiție în lumea satului näsäudean. Chiar şi feciorul mai puțin instärit se străduia să îşi întregească costumul. Se purta înainte de căsătorie, după care, clopul era vândut, pentru că era cea mai spectaculoasă, dar şi cea mai costisitoare parte a costumului tradiţional ori lăsat moștenire urmașilor. La Sângeorz Bai, fetele poartă pe cap păunițele care constau dintr-o bentiță cusută cu multe mărgele și cu două pene de păun aşezate lateral în dreptul urechilor. Oriunde veți vedea un clop cu păun, puteți fi siguri că acesta este din județul Bistrița-Năsăud.
infoINSiDER.ro 
COMENTEZI?