JOYEUX MĂRȚIȘOR 2026: „Liberté, Égalité, Fraternité”/ „In God We Trust” – „Nihil sine Deo”
AMBASADA FRANȚEI: „Joyeux Mărțișor ❤️🤍! O primăvară fericită! 🌸” SURSA
N.R.: „Monedă franceză din 1808 – reprezentare a unei monede din perioada Republicii Franceze sub Napoleon I. Designul cu capul laureat al lui Napoleon I și inscripţia „REPUBLIQUE FRANCAISE” era folosit pe diverse denominații, cum ar fi monedele de 1½ franc, 1 franc, 2 franci sau 5 franci. Monedele originale erau bătute în argint.
Erau monede standard de circulație emise în anii 1807-1808, înainte ca titlul de pe monede să se schimbe în „EMPEREUR” (Împărat). În 1808, Franța era condusă de Napoleon Bonaparte, iar aceste monede făceau parte din sistemul monetar al francului francez.”
Cuvântul Mărțișor este diminutivul lui marț, vechiul nume popular pentru martie și înseamnă literal „micul martie”. Originile mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar prezenţa sa atât la români cât și la bulgari (sub numele de Martenița) este considerată ca fiind datorată substratului comun daco-tracic, anterior romanizării la primii și slavizării la ultimii, deşi legendele populare îi dau alte origini. În mitologia modernă a bulgarilor mărţişorul ar fi legat de întemeierea primului lor hanat la Dunăre, în anul 681, dar numele latin indică altceva. Se mai consideră, de asemenea, că sărbătoarea mărţişorului a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci și al fertilității și vegetaţiei. Această dualitate este remarcată în culorile mărţişorului, albul însemnând pace, iar roșu război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea. De asemenea exista echivalentul trac al festivalurilor – Marsyas Silen.
Cercetări arheologice efectuate în România, la Schela Cladovei, au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărțișorul datând de acum cca. 8.000 de ani. Amuletele formate din pietricele vopsite în alb şi roşu erau purtate la gât. Documentar, mărţişorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare de-a lui lordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian presupune că în Moldova şi Bucovina mărţişorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu ață albă-roşie, și era purtat de copii în jurul gâtului. Fetele adolescente purtau și ele mărţişor la gât în primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi să îl prindă în păr și să-l păstreze până la sosirea primilor cocori și înflorirea arborilor. La acel moment, fetele îşi scoteau mărţişorul și-l atârnau de creanga unui copac, iar moneda o dădeau pe cas. Aceste „ritualuri” asigurau un an productiv.
În zilele noastre Mărțișorul este făcut din şiruri de mătase, aproape exclusiv roșii și albe. Înainte de secolul al XIX-lea erau folosite diverse alte culori: alb-negru în Mehedinți și în comunitățile de aromâni, roşu – doar în Vâlcea, Romanați, Argeş, Neamţ şi Vaslui, negru şi roşu – în Brăila, alb şi albastru în Vrancea sau chiar mai multe culori – în zonele din sudul Transilvaniei și Moldova. De asemenea, materialul folosit ar fi putut fi lână, in, bumbac sau mătase.
Obiceiul de mărţişor a fost inclus în Lista elementelor patrimoniului cultural imaterial al umanității a UNESCO în anul 2017, ca „evenimente culturale asociate cu sărbătorirea zilei de 1 martie”, propus într-un dosar colectiv de către Bulgaria, Macedonia de Nord, Republica Moldova şi România.” DETALII
infoINSiDER.ro 
COMENTEZI?