PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

„JERTFA ZIDIRII”, BUCUREȘTI 2026: Omniprezentă în arealul european – Manole teleportat în prezent, via ADN!


INSIDER: „Dorel acel Manole teleportat în zilelele noastre, prin negura vremurilor, via ADN!

N.R.: „Manole a zidit-o pe Ana în zidul mănăstirii pentru a rupe blestemul care făcea ca zidurile ridicate ziua să se prăbușească noaptea. Conform baladei, o forță divină a cerut sacrificiul primei soții sau surori care sosește pe şantier, Ana fiind cea care a adus mâncare, transformând-o în jertfă necesară finalizării construcției.

MITUL ESTETIC: Sacrificiul Anei simbolizează necesitatea unui sacrificiu uman pentru creația artistică sau inginerească de excepție, un motiv des întâlnit în folclorul est-european (legenda meșterului Manole, balada maghiară a soției zidarului Kelemen). CONDIȚIE DIVINĂ: Zidirea este rezultatul unui vis sau al unei „voci” care condiţionează succesul de jertfirea celei mai dragi ființe. JERTFA UMANĂ: Prin zidirea Anei, Manole îşi sacrifică fericirea personală pentru a finaliza o operă monumentală.

Meșterul Manole este personajul principal al baladei populare Monastirea Argeșului. El este, potrivit legendei, cel care a proiectat și construit Mănăstirea Curtea de Argeş, pe vremea lui Negru Vodă. El ilustrează mitul estetic în literatura populară, fiind un erou excepțional, înzestrat cu trăsături ieşite din comun, ca orice erou de baladă, intrat, în același timp, în legendele neamului românesc.

„Legenda Mănăstirii Argeșului” sau „Legenda Meșterului Manole” este cunoscută în trei versiuni românești, culese și prelucrate de Vasile Alecsandri, Tudor Pamfile și Gheorghe Dem Teodorescu. Cu o temă foarte asemănătoare este cunoscută și balada maghiară „Soţia zidarului Kelemen” sau „Soţia zidită”, redată în limba română în traducerea lui Petre Saitis. Tot cu o tematică foarte asemănătoare se poate cita legenda cetății Rozafa (Kalaja e Rozafës) din nordul Albaniei, construită de iliri în apropiere de actuala localitate Shkodër (Skodra sau Skutari). Acest obicei, al „Jertfei zidirii”, consemnat de etnografi pe spațiul românesc, este atestat în toate culturile și la toate popoarele în arealul european, îndeosebi la popoarele scandinave și la cele baltice, la popoarele din Peninsula Iberică, dar și la cele din Peninsula Balcanică.” DETALII

ARHIVĂ: RENEGATUL: Cum arată bicicleta lui Gică Contra care dă cu rahat în ventilator? De obicei este chiar Şeful! OXXO PORUMBACU DE JOS, SIBIU: Drumarii au turnat asfalt peste un câine mort. Atât s-a putut! OXXO ASFALT TANGO: „Dorel” trăieşte şi a trecut pe aici! OXXO BASTET ÎN DOLJ: În Egiptul Antic, pisicile erau mumificate. În România Modernă, le tragem o vopsea peste ochi!

COMENTEZI?