CĂRUȚA CU PAIAȚE: Omagiu lui Ion Luca Caragiale – înălțime 7 m, greutate 25 t, bronz patinat/ sculptor Ioan Bolborea

INSIDER: „Situat în mijlocul vastului platou din fața Teatrului Național, ansamblul monumental denumit inițial Caragealiana a fost gândit ca un simbol al artei dramatice românești și totodată un omagiu adus lui Ion Luca Caragiale, scriitorul și dramaturgul al cărui nume este purtat și de cea mai înaltă șcenă a țării.

Grupul statuar „Căruța cu paiațe” denumit și Caragealiana (iar nu „Caragialiana”, cum s-ar fi cuvenit, după părerea lui Șerban Cioculescu, care și-a intitulat astfel studiul din 1974), este instalat în fața Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din București și constă dintr-un ansamblu de 16 sculpturi realizate de artistul Ioan Bolborea, reprezentând personaje cunoscute ale operelor lui Ion Luca Caragiale. Ansamblul ajunge la o înălțime de șapte metri și cântărește, în total, peste 25 tone. Toate personajele sunt făcute din bronz patinat și ajung și la peste patru metri înălțime, cântărind aproximativ o tonă fiecare. Personajele sunt reprezentate în costumele tipice modei La Belle Epoque din timpul lui Caragiale, fiind în mișcare și dând senzația unui iureș necontrolat. Monumentul este ilustrarea stilului dramatic de tip vodevil care caracteriza spectacolele de la sfârșitul secolului XIX, începutul secolului XX. Totodată, această a doua intitulare face referire și la precursorii lui Caragiale, modalitatea de prezentare a personajelor sugerând o caravană cu actori, așa cum funcționau trupele de teatru la mijlocul secolului al XIX-lea când din cauza lipsei localurilor proprii ele erau nevoite să adopte un spirit „nomad”.

Siluetele stilizate îi reprezintă pe Farfuridi, Brânzovenescu, Cetățeanul Turmentat, Goe, Zoe, Mam’mare, Chiriac, Mița, Veta, Zița, Rică Venturiano, Mamița, Trahanache, Cațavencu și Pristanda. Figurile personajelor amintesc de chipul marilor actori care i-au interpretat de-a lungul timpului: Lucia Sturdza Bulandra, Alexandru Giugaru, Constantin Tănase, Dem Rădulescu, Grigore Vasiliu Birlic, Ion Chelaru, Radu Beligan, Mircea Diaconu. Lateral, șezând pe un scaun și fumând tacticos din pipă, însuși Nenea Iancu își admiră personajele, detașat și puțin zeflemist, dar cu aerul că își asumă în întregime creația pe care ne-a lăsat-o moștenire, spre neîncetata mirare a românilor care au spus și vor spune mereu „Nu s-a schimbat nimic, suntem aceiași și ne comportăm așa cum ne-a descris Nenea Iancu acum mai bine de un secol”.📍Locație: în fața Teatrului Național – Piața 21 Decembrie ⏰ Deschis permanent, acces gratuit’ SURSA

N.R.: loan Bolborea s-a născut în Hunedoara, în 1956, când tatăl său efectua, acolo, serviciul militar. Şi-a petrecut copilăria în zona Braşovului şi a Făgărașului. A intrat în 1971 la Liceul de Artă din Brașov, unde l-avea ca profesor pe Florin Codre. După absolvire, în 1978 a fost admis la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, pe care l-a absolvit în 1981. În 1990 a plecat în Franţa, unde a avut o expoziție colectivă în cinstea înfrăţirii dintre Câmpina și un orășel de la marginea Parisului. Pictura era reprezentată prin Mihai Săvulescu, Simion Crăciun, Todecan Mircea, iar el cu sculptura.

După vreo două săptămâni, a plecat în Belgia și Luxemburg. Întors în ţară, a pus bazele unei turnătorii pentru sculpturi în bronz, cumpărând, la începutul anilor ’90, turnătoria de bronz a Uniunii Artiştilor Plastici. Această „fabrică de monumente” dispune de o turnătorie în ceară pierdută, o ipsosărie și o secție de restaurare. În prima parte a anului 2019, Primăria Capitalei, prin AMPT, a formulat pe numele sculptorului loan Bolborea o plângere penală pentru înșelăciune, pentru că mai multe dintre turnările în bronz realizate de el (Căruța cu Paiațe, I.L. Caragiale, Vioara Spartă, Al. I. Cuza şi Împăratul Traian) s-ar fi dovedit, în urma expertizării, a fi realizate din alamă care este mai ieftină, și nu din bronz, cum prevedeau contractele. Artistul respinge acuzațiile, susținând că primăria folosește motivele astea pentru că are un proces cu el legat de contractul pentru monumentul Marii Uniri, pe care primăria l-a reziliat.

I.L. CARAGIALE: „Neamul acesta nu e un neam stricat; e numai nefacut încă; nu e pân-acum dospit cumsecade.”

OPERE: § Grupul statuar „CĂRUȚA CU PAIAȚE” (2005) din fața Teatrului Național Bucureşti, inaugurat la 19 decembrie 2010. § ALEXANDRU IOAN CUZA – la intrarea în Parcul Alexandru loan Cuza ( IOR) din București sectorul 3. § MONUMENTUL INFANTERIEI din București amplasat în Parcul Kiseleff, în care a imortalizat doi generali de armata, Mihail Popescu si Vasile Apostol. § MONUMENTUL LUI EUGENIU CARADA din lângă BNR Bucureşti (reconstituire). § FÂNTÂNA VIOARA SPARTĂ, instalată în „parcul Colțea” din Bucureşti. § Lucrările de turnare pentru STATUIA ÎMPĂRATULUI TRAIAN din Bucureşti, opera lui Vasile Gorduz, amplasată pe treptele Muzeului Național de Istorie a României. § MONUMENTUL RECONCILIERII la Arad sau Monumentul „Revoluției Române de la 1848, are aspectul unui arc de triumf amplasat în Parcul Reconcilierii. Profilurile în bronz reprezintă România descătuşându-se și Uniunea Europeană, pe o față, și România și minorităţile, pe cealaltă față a arcului. Pe fiecare parte, între scenele menționate, se află câte un text, primul fiind un citat din Avram lancu, iar al doilea din Simion Bărnuțiu. Urmează pilonii arcului de triumf, pe care sunt reprezentați, în basoreliefuri de bronz, de câte 5 metri înălțime fiecare, cei mai importanți eroi pașoptişti: Cuza, Kogălniceanu, Negri, apoi Alecsandri și Barițiu, Avram lancu, Rosetti, Magheru și, în fine, Bălcescu, stând alături de Kossuth, aceasta fiind o dorință expresă a unor arădeni. § MONUMENTUL EUGEN IONESCU la Slatina, 2002-2003, o lucrare de 3,5 metri, în bronz. § MONUMENTUL „HOREA, CLOȘCA ȘI CRIŞAN” Alba Iulia.” DETALII