PALATUL & MUZEUL COTROCENI: Mai importante decât orice președinte temporar!

INSIDER: „Palatul Cotroceni este o reședință regală din București, astăzi, sediu al Președinției României. Loc istoric cu o tradiție de viețuire de aproape 350 de ani. Adresa: Bulevardul Geniului nr. 1-3, București sectorul 6.

Între 1679-1681, pe acest teren situat la vest de Bucureşti, pe malul drept al Damboviţei, pe dealul Cotroceni, domnitorul Şerban Cantacuzino a întemeiat o mănăstire, defrişând o zonă dens împădurită din foştii codrii ai Vläsiei. În cadrul ctitoriei realizată de Domnitorul Şerban Cantacuzino se remarcau biserica Adormirea Maicii Domnului”, asemănătoare tipologic bisericii episcopale din Curtea de Arges, precum şi grandiosul palat domnesc, edificat in spiritul baroc, specific civilizației occidentale europene a acelor vremuri. Sub aspect arhitectonic, ansamblul de la Cotroceni cunoaşte câteva momente de referinţă: primul este legat de numele ctitorului Şerban Cantacuzino (1678-1688), al doilea datează din perioada domniei lui Barbu Dimitrie Ştirbel (1849-1853, 1854-1856) care, în 1852, îl reface şi modernizează redecorând palatul domnesc, care a devenit reşedinţa sa de vară. Totodată, pentru a înlesni legătura cu Capitala, domnitorul Ştirbei a täiat un drum nou, care a secționat marele domeniu al mănăstirii, despărţind astfel zona domnească de cea a viitoarei Grădini Botanice, ale cărei începuturi datează din 1860.

La Cotroceni au avut loc numeroase evenimente istorice. In 1821, conducătorul revoluţiei, Tudor Vladimirescu, a hotărât să-şi aşeze tabăra aici, Cotrocenii devenind centrul revoluției. Revoluția din 1848-1849, la sud de Carpaţi, îşi are deznodământul la Cotroceni, unde a fost citită proclamația Înaltei Porți, care o condamna. După citirea documentului au urmat arestarea şi încarcerarea la Cotroceni a numeroși revoluţionari şi notabili ai Capitalei. În perioada Domnului Unirii, Alexandru loan Cuza, Cotrocenii devin un centru al unității şi modernizării României, iar, în urma dotării și modernizării, palatul capătă statutul de reşedinţă oficială de nivel european.

Urmează edificarea palatului princiar (1893-1895), noul palat, ridicat de statul român şı destinat prinţului mostenitor Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen in anul 1918, la Cotroceni a fost semnat, cu Puterile Centrale, tratatul cunoscut sub numele de Pacea de la Bucureşti. După Marea Unire, palatul a cunoscut modificari şi adăugiri efectuate de arhitectul Grigore Cerchez Prințesa, ulterior regina Maria, a läsat la Cotroceni o amprenta inconfundabilă, personalizare care poartă pecetea spiritului său cu înclinaţii vădit artistice.

Între anii 1949 – 1976, Palatul Cotroceni a devenit Palatul Pionierilor. Avariat în timpul cutremurului din 1977, lucrările de restaurare au durat aproximativ 10 ani, fiind coordonate de arhitectul Nicolae Vlădescu. În anul 1984, la ordinul preşedintelui Nicolae Ceauşescu a fost demolată biserica mănăstirii, ridicată de Șerban Cantacuzino.

Palatul Cotroceni a devenit după Revoluţia română din 1989 reşedinţa oficială a Preşedintelui României. Cu anumite ocazii, „zile ale porților deschise”, palatul prezidential putea fi vizitat de către public. Preşedinţii lon Iliescu și Emil Constantinescu obişnuiau să deschidă Palatul Cotroceni publicului cu ocazia zilelor lor de naştere și onomastice. Preşedintele Traian Băsescu a deschis palatul pentru public pentru prima dată în data de 18 mai 2008, cu ocazia împlinirii unui an de la referendumul care l-a confirmat în funcţie. Cu această ocazie palatul a fost vizitat de 20000 de persoane.

Muzeul Cotroceni. Din anul 1991, corpul istoric al palatului a fost deschis vizitatorilor, devenind Muzeul Cotroceni. În 2009, după ample lucrări de restaurare, Biserica Cotroceni a fost de asemenea inclusă în traseul muzeal. Din data de 14 martie 2025, preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a deschis grădinile, cât și interiorul Palatului Cotroceni pentru public. Muzeul se află în grija Administrației Prezidențiale.” DETALII

N.R.: Vizitare: Marți -Joi Muzeul Național Cotroceni (etajul I și II) – adulți 50 lei, elevi 12,5 lei, pensionaru 25 lei. Vineri – Duminică accesul se face exclusiv pe la poarta din Bd. Profesor Doctor Gheorghe Marinescu, în intervalul orar 10-18 (ora 17 ultima intrare), format în care vizitatorii pot opta pentru următoarele trasee: Traseu Muzeul Național Cotroceni (etajul I și II) – 50 lei; Traseu Administrația Prezidențială (spațiile de reprezentare și protocol din Corpul C9 – parter) – 40 lei; Traseu Muzeul Național Cotroceni și Administrația Prezidențială – 70 lei. Elevii și studenții au reducere 75%, pensionarii 50%.” SURSA

ARHIVĂ: PORȚI DESCHISE COTROCENI: Masala indiană, wursti nemțești, gyros grecesc și hamburgeri americani! OXXO NOAPTEA MUZEELOR: Mii de românii au stat la coadă să viziteze Palatul Cotroceni. Gratuit și fără programare!