VALENTIN TĂNASE, PICTOR: „Mâna este cel de-al doilea portret al omului, de multe ori mai profund și mai adevărat decât chipul însuși”

INSIDER: „Mâna este cel de-al doilea portret al omului, de multe ori mai profund și mai adevărat decât chipul însuși. Atunci când dorim să mascăm emoții și sentimente, adoptând o fizionomie de conjunctură, mișcarea și tremurul mâinilor ne vor trăda deseori adevăratele intenții. Mâinile și capacitățile lor nemărginite de activitate ne deosebesc pe noi, oamenii de rudele noastre din regnul animal.

Mâna este unul dintre cele mai importante centre bioenergetice ale corpului, degetele fiind adevărate antene de emisie ale radiațiilor aurei energetice care îmbracă corpul fiecăruia dintre noi. Fiecare deget are conform vechii filozofii chineze o semnificație proprie. Astfel, degetul mare simbolizează părinții, cel arătător prietenii, iar degetul mijlociu este eul personal. De aceea, cei impetuoși își manifestă revolta și dezaprobarea, arătând vehement degetul mijlociu. Degetul inelar este degetul iubirii, pe el așezându-se firesc inelul care pecetluiește o legătură de dragoste, iar degetul mic simbolizează copiii. Podul palmei este viața însăși. Multitudinea de linii și promontorii care brăzdează acest spațiu, între care se evidențiază linia capului, a inimii și a vieții este pentru fiecare dintre noi un curicullum vitae și o foaie de parcurs a vieții. Un cunoscător avizat poate desluși aici informații și tendințe despre caracterul, temperamentul, norocul și șansele de succes, pericolele posibile, cursul vieții și durata ei previzibilă ale posesorului mâinii. La vechiul dicton: „Ce ți-e scris, în frunte ți-e pus!” se poate adăuga: „Ce ți-e scris, în palmă ți-e pus!”
Mâna este cea pe care o întindem pentru a saluta, este cea pe care o întindem cuiva pentru a-l ajuta, sau cea pe care o intindem pentru a cere ajutor. Mâna este cea prin care, împreunând-o cu cealaltă, ne rugăm, cerând sprijin divin. Este cea care, unită cu mâna iubită, cimentează o căsnicie. Mâna poate să poruncească, dar și să ceară îndurare. Cu mâna scriem, muncim, construim, creăm opere de artă, mângâiem, dar și lovim. Ne dorim, sperăm și așteptăm în clipe grele, binecuvântarea unei mâini divine.
Să prețuim întotdeauna mâinile, de la cele fine și elegante, până la cele aspre și bătătorite, căci ele ne dau dreptul să ne numim „oameni”!” SURSA

N.R.: Valentin Tănase.(n. 6 septembrie 1954, laşi) este un grafician, pictor, ilustrator de carte, creator de benzi desenate, sculptor și critic de artă român. A absolvit Universitatea Naţională de Arte București în anul 1978. Este Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România din anul 1981 și este directorul Studioului de Arte Plastice al Armatei din anul 1997. Din 1977 a participat la majoritatea manifestărilor expoziționale de artă cu caracter municipal sau național organizate de Uniunea Artiștilor Plastici din Romania. Între 1981 2008 a deschis 36 de expoziții personale de pictură și grafică în București, Brașov, Sibiu, Constanţa, Paris, La Croix Valmer, Angouleme, Lille, Roma, Bruxelles, Viena, Praga, Kromeriz, Bratislava, Hurth-Koln, Veria şi Beijing. A realizat lucrări de pictură murală monumentală și mozaic la sediul Ministerului Apărării, Muzeul Militar Naţional, Palatul C.E.C. și Biserica Eroilor Revoluției din Decembrie 1989 din Bucureşti. Este unul dintre cei mai prolifici artiști de benzi desenate din România, care a produs în jur de 1.000 de pagini, în principal în genurile istorie și SF.

Premii: – 2001 – Ordinul Steaua României în grad de ofiţer; – 2003 – Laureat al Premiului Național pentru ilustrație de carte; – 2010 – Medalia Onoarea Armatei Române; – 2015 – Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler; – 2015 – Medalia Regele Mihai pentru Fidelitate; – 2019 – Ordinul Steaua României în grad de comandor” DETALII

„FAMILIA” ulei pe pânză, 100 X 100 cm. Copiii se împlinesc cel mai bine în cadrul unei familii, care este și va rămâne, sper, pentru multă vreme, ultimul și cel mai puternic nucleu al societății și al rezistenţei în fața influențelor negative care ne înconjoară.

Şi alţi artişti, pasionați de geometrie şi proporţii, au abordat tema „Omului vitruvian”, înscris în cerc și pătrat, dar opera lui Leonardo da Vinci este remarcabilă. Cu timpul, acest desen a devenit o adevărată alegorie a dimensiunii umane, a omului văzut ca microcosmos, parte integrantă prin toate coordonatele sale din „Marele Univers”, imagine iconică a civilizației umane. Ca un modest omagiu adus marelui Leonardo, am propus și eu câteva interpretări ale subiectului, încercări personale de a încadra şi „ETERNUL FEMININ” în sistemul de proporţii leonardesc şi vitruvian.”