CADRANE SOLARE: Bistrița, Poarta Transilvaniei -„Fără soare eu rămân tăcut”

INSIDER: „Cadranul solar de pe strada Ecaterina Teodoroiu – Bistrița. Am trecut zilele acestea, din nou, pe la unul din cadranele solare din orașul Bistrița. L-am găsit într-o avansată stare de degradare și cu greu ne mai putem da seama că acolo a fost un cadran solar.
Cadranul solar cu pricina a fost realizat în toamna anului 2015. Construcția lui a presupus mai întâi marcarea direcției nord-sud pe suprafața înclinata, ridicarea gnomonului spre nordul geografic la unghiul potrivit și apoi marcarea empirică a liniilor orare la 1 septembrie, una din cele 4 zile din an în care ecuația timpului se anulează și timpul solar adevărat coincide cu timpul solar mijlociu. Cadranul a fost pictat pe un panel OSB cu vopsea pe bază de apă în speranța că aceasta nu va ataca lianții folosiți la fabricarea plăcii. Motto-ul latin ales pentru acest cadran, “Sine sole sileo” (“Fără soare eu rămân tăcut)” vine în completarea individualității piesei. – așa cum ne precizează domnul Dan-George Uza specialist in cadrane solare, de la Cluj. Foto

Foto 3 – Explicațiile la măsurarea timpului, pe un panou lângă cadranul solar. Este prezentată ecuația timpului și un tabel cu abaterile de la timpul mediu.” SURSA

INSIDER: „Cadranul solar din capătul estic al străzii Zorilor – Bistrița. Undeva în mica piațetă de la capătul estic al străzii Zorilor din Bistrița, se află un alt cadran solar din acest oraș. Este un ceas solar orizontal construit pe un soclu din piatră. Principul este același, o tijă înclinată și orientată corespunzător indică timpul cu ajutorul umbrei. Tija trebuie orientată către nordul geografic iar inclinarea ei trebuie să coincidă cu latitudinea locului în care a fost amplasată. Pe cadranul solar amplasat în acest loc este inscripționat: ”Bistrița – Poarta Transilvaniei” SURSA

N.R.: În Bistriţa, întâlnim singurul cadran solar în plan înclinat din țara noastră. Ceasul solar este ușor vizibil din Str. Ecaterina Teodoroiu pe acoperişul unei anexe gospodărești, unde s-a amplasat un panou explicativ pe care sunt trecute corecțiile necesare în funcție de anotimp pentru a transforma timpul solar în timp legal, atât sub formă grafică (o sinusoidă), cât și tabelară. Orele sunt înscrise pe plăcuțe care se pot schimba în funcție de sezon, pentru a permite adaptarea la ora de vară. Concepția artistică și realizarea piesei aparțin dl. Damaschin Berende. Cadranul solar a fost finalizat în toamna anului 2015. Construcția lui a presupus mai întâi marcarea direcţiei nord-sud pe suprafața înclinata, ridicarea gnomonului spre nordul geografic la unghiul potrivit și apoi marcarea empirică a liniilor orare la 1 septembrie, una din cele 4 zile din an în care ecuația timpului se anulează și timpul solar adevărat coincide cu timpul solar mijlociu. Cadranul a fost pictat pe un panel OSB cu vopsea pe bază de apă în speranța că aceasta nu va ataca lianții folosiți la fabricarea plăcii. Motto-ul latin ales pentru acest cadran, „Sine sole sileo” („Fără soare eu rămân tăcut)” vine în completarea individualității piesei. Merită remarcate câteva elemente deosebite de decor.

• Cocoșul din vârf, în esență o pasăre solară, cu privirea ațintită spre răsărit, fixând astfel în spațiul bistrițean direcţiile cardinale

• Stâlpul, cel mai des întâlnit monument mitic la români fie ca element arhitectonic (casă, biserică, târnaţ, poartă, gard), fie ca stâlp funerar. Simbolistica lui este uimitoare și în esenţă reprezintă columna cerului, arborele vieții sau axa luminii, legatura între cer și pământ de unde pot pleca spre lumi cunoscute sau necunoscute cei evoluați spiritual. Rozeta mare din capătul stâlpului constituie un simbol solar românesc, prezent începând cu poarta sanctuarului de la Sarmizegetusa și pe diverse creații artistice populare românești, iar rozeta mică din motivul alb negru de la bază reprezintă simbolul geometric plan al cerului, cifra 8 culcata – infinitul, analema.

• Dintele de lup poartă în el spiritul lupului dacic și îl regasim umplând câmpuri ornamentale pe aproape orice lucrare cu motive populare românesti, dar și în portul tradițional românesc de prin toate regiunile.

• Tehnicile pentru realizarea stâlpului: cioplire (stilizarea coloanei infinitului), crestare (rozeta mare superioară), incizie (dintele de lup, rozetele mici)

Încă două cadrane solare botezate afectuos „Gemenii” au fost amplasate în toamna târzie a anului 2015 de către același Damaschin Berende la jumătatea străzii Zorilor din Bistrița, pe doua clădiri aflate față în față. Autorul lor a ales programul Orologi Solari pentru proiectare, încorporând corecția de longitudine a oraşului şi ajustându-le astfel pentru timpul legal român (ora de iarnă). Alăturat există un tabel explicativ care ajuta observatorul să utilizeze cele două funcții ale cadranului: cea de ceas solar şi cea de calendar, având marcate curbele solstiţiale și echinocțiala. Cadranele au dimensiunea de 125 x 100 cm și sunt realizate prin printare pe o placă de PVC cu grosimea de 5 mm, iar gnomonul este realizat din tabla de inox cu grosimea de 5 cm. Punctul central al proiectului îl reprezintă cocoşul ca simbol solar care alungă spiritele nopții, cheamă soarele și anunță zorile, salvând lumea de primejdia duhurilor rele, dar și cercul pe care-l face observatorul urmărind umbra de la primele ore ale dimineţii pe primul cadran („Ziua”) până la asfinţit pe al doilea cadran („Noaptea”). Cercul reprezintă un simbol al universului şi al echilibrului, al eternei reîntoarceri (ziua, noaptea, fazele lunii, anotimpurile). Cocoşul nu l-a stilizat nimeni mai bine decât Brâncuși, care zicea el „m-a vrajit și nu mă mai lasă”, aşa ca dl. Berende a ales liniile sale pentru a realiza gnomonul pe ambele cadrane, acesta stând în picioare pe „Ziua” şi rasturnat pe „Noaptea”, fascinant fiind de cum prinde viață prin umbra care se mișcă și îşi schimba atitudinea pe cele doua cadrane. Desigur, pentru observatorul neinițiat este mai greu să asocieze gnomonul cu un cocoş, așa că autorul a mers mai departe şi cu fața spre răsărit a așezat un cocoș pe „Ziua”, asta cerând un corespondent pentru „Noaptea” – bufnița care în simbolistica populară românească este protectoarea somnului și a nopții (numai atunci când țipă și asta în mod repetat vesteşte moartea). Ca simboluri mai regăsim spirala, un simbol de continuă mișcare care inspiră trecerea timpului şi atâtea altele (o regăsim în arta populară romanească tulburator pe furcile de tors sau pe ploștile de nuntă). Autorul a ales mai apoi sa învelească totul într-un „ţol” curat românesc – chenarul dinte de lup.” DETALII

ARHIVĂ: METEO: „Device” universal pentru starea vremii!