PARCUL COPOU, IAȘI: Bănci „ale tristeții și ale bucuriei” cu versuri din poezii – Mihai Eminescu & Veronica Micle

INSIDER: „FOTOGRAFIILE SĂPTĂMÂNII, ROMÂNIA – IAȘI. Parcul Copou, cel mai patetic colț de parc din România, în care ni se oferă ocazia de a ne opri, a scoate pălăria, a medita și a pune o floare la catafalcul poeziei nemuritoare.

În apropierea statuii Veronicăi Micle, sunt montate băncile sub formă de carte, adesea numite „ale tristeții și ale bucuriei”, pe care sunt imprimate două nestemate ale literaturii române.

ȘI DACĂ-UN DOR…
de Veronica Micle

Și dacă-un dor mai simt în piept
Când se ivește luna,
E ca să nu te mai aștept
Și azi ca’ntotdeauna.

Și mângâieri de mai pot fi
Unei vieți de jale,
Ar fi de-a nu te întâlni
Nicicând în a mea cale.

Iar fericită de eram
Să fiu în astă lume,
Pe tine nu te cunoșteam
Nici îți știam de nume.

ȘI DACĂ…
de Mihai Eminescu

Şi dacă ramuri bat în geam
Şi se cutremur plopii,
E ca în minte să te am
Şi-ncet să te apropii.

Şi dacă stele bat în lac
Adâncu-i luminându-l,
E ca durerea mea s-o împac
Înseninându-mi gândul.

Şi dacă norii deşi se duc
De iese-n luciu luna,
E ca aminte să-mi aduc
De tine-ntotdeauna.” SURSA

ARHIVĂ: IAȘI MAGIC: Terapie prin sunet de handpan pe Bd. Ștefan cel Mare şi Sfânt