INSIDER: „În faţă la BCR Victoria, pentru angajaţii eco friendly şi pentru cei fară maşină în dotare, banca face investiţii masive în vopsitul suporţilor aferenţi. Din nefericire (sau din fericire!), nu toată lumea cooperează. Dacă era sediul Apple, asta sigur era bicicleta lui Steve Jobs!”
Ultimele
RENEGATUL: Cum arată bicicleta lui Gică Contra care dă cu rahat în ventilator? De obicei este chiar Şeful!
PROTEST: Sindicaliştii de la metrou: „Jos, jos, jos că Ponta-i mincinos”. Iar pisicul râdea pe sub mustăţi!
Membrii UNITATEA – Sindicatul Liber Metrou (USLM) vor picheta miercuri, 7 mai, şi joi, 8 mai, între orele 13:00 – 15:00, sediul Ministerului Transporturilor. Potrivit unui comunicat al USLM, la acţiunea de protest vor participa în fiecare zi circa 100 de persoane.
„Luăm în calcul organizarea, în perioada următoare, a unei acţiuni de pichetare şi a unui marş de protest deoarece avem probleme legate de nerespectarea – de către administraţia Metrorex – a prevederilor din 
Contractul Colectiv de Muncă. De asemenea, dorim preluarea, 
într-un termen cât mai rapid, a celor peste 300 de persoane disponibilizate din cadrul departamentului de salubrizare a metroului. Nu în ultimul rând cerem să se respecte legea în ceea ce priveşte procesul de trecere a metroului în administrarea Primăriei Capitalei”, a afirmat, săptămâna trecută, Ion Rădoi, preşedintele Unitatea Sindicatului Liber din Metrou. Sindicaliştii de la metrou doresc, totodată, menţinerea în funcţiune a Clubului Sportiv, deoarece acesta ar fi ultima unitate de gen funcţională (club muncitoresc) la nivelul ţării. DETALII
CRATIME: Cofinanţare vine de la copulaţie. Chiar trebuie să o desenăm de fiecare dată?
INSIDER: „Din ciclul „co-finanţarea n-are cratimă”, la Craiova mai avem un exemplu la Muzeul de Artă. Bine că nu este Muzeul Gramaticii Române!”
COFINANŢA = A finanța proiecte de investiții, împreună cu alți deținători de capital. DEX
ARHIVĂ: PERLE OLTENEŞTI: Noi muncim, nu gândim. Cofinanţare n-are cratimă!
MINICONSTRUCŢII: Cum te concentrezi pentru un record mondial? Orice treabă începe cu un Solitaire!
INSIDER: „Am ajuns în Plaza România Mall de pe bd. Timişoara pe la ora 14, exact când maestrul se apuca de record, închis într-un acvariu. M-am apropiat uşor să nu-l tulbur, deşi la început mi s-a părut că joacă Solitaire. Ca orice artist, şi Bryan Berg, singurul constructor profesionist de clădiri din cărţi de joc din lume, are nevoie de momentul lui de zen pentru a putea elibera focul creaţiei şi a începe opera. Primul pachet de cărţi şi ruleta sunt instrumentele necesare pentru a pune piatra de temelie pentru viitorul record mondial – Ateneul Român, Casa Poporului şi Plaza România – expus în Plaza Mall în perioada 5-24 mai 2014. Sperăm să nu-l apuce strănutatul!”
Clădirile vor fi realizate din 1.200 de pachete, respectiv 64.800 de cărţi de joc. Berg nu va utiliza niciun fel de lipici, clei sau bandă adezivă, doar măiestrie clasică şi design de mare efect. Pe 24 mai, acestea vor fi „demolate” într-o clipită, pentru a arăta că la mijloc nu este niciun truc. Brian Berg este la bază arhitect şi deţine o diplomă de Master în Design de la Universitatea Harvard. Prima dată a intrat în Cartea Recordurilor în 1992.
SMART: Primăria din Craiova reinventează trotuarul şi rampa de acces pentru persoanele cu dizabilităţi!
Rampele pentru scaune cu rotile sunt planuri inclinate ce țin loc de trepte pentru trecerile de nivel. Acestea dau utilizatorilor de scaune cu rotile și celor cu dificultăți de mers posibilitatea de a trece mai ușor de diferențele de nivel. DETALII
RĂSCOALA: Ce urmează după dezindustrializare? Copiii corporatiştilor de astăzi, iobagii de mâine!
ZIARUL FINANCIAR: Scăderea natalităţii ca urmare a lipsei de încredere a populaţiei în economie şi migraţia forţei de muncă ce nu-şi găseşte loc în ţară va depopula România. Situaţia aparent fără ieşire în care se află România – de peste 20 de ani tratată în media occidentală drept a doua cea mai săracă ţară din UE – aruncă o tuşă groasă asupra perspectivelor. România va avea 15 milioane de locuitori în anul 2050, 12 milioane în 2070 şi 8 milioane în 2100 – într-un scenariu optimist, calcul din care este exclus fenomenul migraţiei, cel vinovat de scăderea cu 2,2 milioane de locuitori în ultimele două decenii. DETALII
1907 – „Noi vrem pământ!” 1990 – „Noi nu ne vindem ţara!” 2014 – „Noi vindem pământ!”
De la 1 ianuarie 2014 România va plăti pentru integrarea în Uniunea Europană şi în natură. Terenurile agricole au primit liber la vânzare către orice cetăţean european. Unii se vor bucura că piaţa imobiliară s-ar putea relansa, preţul terenurilor ar putea creşte, iar câştigul ar fi imediat. Alţii vor spune că piaţa muncii va avea de câştigat prin crearea de noi locuri de muncă. Un alt argument ar fi că spre deosebire de alte resurse, ca aurul sau gazul, pământul va rămâne în hotarele ţării indiferent de proprietar. La o analiză mai atentă a condiţiilor în care terenurile agricole vor putea fi înstrăinate, se va constata că acestea sunt din nou nefavorabile statului român. Nu numai că România nu a reuşit să negocieze o amânare a datei de intrare în vigoare a legii, dar din proiectul de lege au dispărut şi condiţiile referitoare la cumpărarea a cel mult 100 de hectare şi la experienţa obligatorie în agricultură de cel puţin cinci ani. DETALII
IOBAG = Țăran dependent de stăpânul feudal, obligat să facă acestuia prestații în muncă, în natură sau în bani și legat de pământ (fără drept de strămutare).
(…) Străinii deţin deja mai bine de 800.000 ha de teren agricol în ţara noastră. Cele mai multe investiţii sunt în vestul ţării, acolo unde italienii deţin monopolul. Iar din 2014, situaţia ar putea arăta şi mai dramatic. În România, un hectar de teren se vinde cu 2.000 de euro. De 8 ori mai ieftin decât media europeană de 15.000 de euro. Cotele procentuale de suprafeţe deţinute de străini: Italia – 24,29%; Germania – 15,48%; Ţările arabe – 9,98%; Ungaria – 8,17%; Spania – 6,22%; Austria – 6,13%. DETALII
EPIGONII: „Voi, pierduţi în gânduri sunte, convorbeaţi cu idealuri; Noi cârpim cerul cu stele, noi mânjim marea cu valuri”
INSIDER: Liceul „Carol I” din Craiova – fost „Nicolae Bălcescu, fost Carol I” în clădirea actuală din 1895 – a fost şi va rămâne mândria Olteniei. Pe frontistipiciu a rămas doar CARO… Ca orice fabrică de somităţi în toate domeniile, acum, a ajuns într-o stare deplorabilă. Curge tencuiala şi imploră un director care să atragă nişte fonduri de la Guvern (ori europene, ori intergalactice!) pentru o restaurare, un sponsor sau măcar vreun fost elev alchimist, care să-i redea strălucirea pe care o merită.” VERSURI
„Noi? Privirea scrutătoare ce nimica nu visează,
Ce tablourile minte, ce simţirea simulează,
Privim reci la lumea asta – vă numim vizionari.
O convenţie e totul; ce-i azi drept mâine-i minciună;
Aţi luptat luptă deşartă, aţi vânat ţintă nebună,
Aţi visat zile de aur pe-astă lume de amar.”
Elevi celebri: Theodor Aman – pictor şi grafician; Corneliu Baba – pictor; Gheorghe Chitu – publicist şi om politic; Gogu Constantinescu – inginer, inventator; Dimitrie Gerota – medic; Traian Lalescu – matematician; Titu Liviu Maiorescu – profesor universitar şi om politic; Ion Gheorghe Maurer – jurist şi om politic; Stefan Milcu – medic, biolog; Traian Negrescu – inginer; Jean Negulescu – regizor; Nicolae Petrulian – geolog; Dionisie Pippidi – arheolog, istoric; C-tin Nicolaescu-Plopsor – arheolog şi istoric; Petrache Poenaru – 
inginer, inventator; Simion Stoilov – matematician; Mihai Serban – biochimist; Sabba Stefanescu – geolog; loan Tanoviceanu – jurist; Gheorghe Tatarascu – om politic; Nicolae Titulescu – diplomat şi om politic; Gheorghe Titeica – matematician; Nicolae Vasilescu-Karpen – inginer; George Vâlsan – geograf; Vlad Voiculescu – medic; Stefan Voitec – om politic; Ludovic Mrazec – geograf; C-tin Radulescu-Motru – filosof. DETALII
„Rămâneţi dară cu bine, sunte firi vizionare,
Ce făceaţi valul să cânte, ce puneaţi steaua să zboare,
Ce creaţi o altă lume pe-astă lume de noroi;
Noi reducem tot la pravul azi în noi, mâini în ruină,
Proşti şi genii, mic şi mare, sunet, sufletul, lumină, –
Toate-s praf… Lumea-i cum este… şi ca dânsa suntem noi.”
