PALERMO: Nicolae Bălcescu patriot și luptător pentru trezirea României moderne. Italienii i-au făcut statuie!
INSIDER: „În ce parc frumos are statuie Bălcescu. Nu cred că am mai văzut vreodată copaci așa bătrîni ca în Giardino Garibaldi (cu fantastice trunchiuri noduroase, o încrengătură de trunchiuri, de fapt).
Și la umbra unuia dintre acești Ficus macrophylla stă bustul lui, alături de al lui Garibaldi. Erau inundate de lumină!” SURSA
7 IZVOARE: Imaginea turismului balnear din România?
INSIDER: „Cine dorește să se scalde în aer liber, la cădițe 7 Izvoare? În apă 50°C, afară – 5°C. Deschis Non – Stop” SURSA
N.r.: La 7 km de stațiunea Herculane se află o piscină olimpică cu apă termală numită „Șapte izvoare” în mijlocul munților. Să fie oare aceasta imaginea turismului balnear din Romania?
ARHIVĂ: BĂILE GOVORA: “ Odinioară etalon al luxului balnear din Europa. Acum o ruină.” *** BAZNA: “O prostime repetentă la ora de istorie comite aceleași greșeli iară și iară…” *** EFORIE NORD: Popasul turistic „Şincai” a devenit „Zona Zoster” de pe malul Lacului Techirghiol *** HERCULANE: “Băile Imperiale Austriece ale lui Franz Josef. Locul unde împăraţii şi regii veneau la SPA!”
HERCULANE: “Băile Imperiale Austriece ale lui Franz Josef. Locul unde împăraţii şi regii veneau la SPA!”
INSIDER: „Băile Imperiale Austriece (1886) ale lui Franz Josef. Locul unde împăraţii şi regii veneau la SPA.
Karlovy Vary nu ar fi avut nici o şansă. Mi-a placut la nebunie stațiunea Băile Herculane… stațiune veche, imperială, așezată între doi pereți stancoși, ce la timpul ei a rivalizat cu succes cu mult mai in voga stațiune din Boemia. La fiecare pas un vestigiu Roman, o vilă în stil Neobaroc, un palat al nelipsitei Sissi.
Am avut norocul să mă cazez în centrul vechi, într-o clădire veche de peste 100 de ani, nou renovată, ce avea băile comune cu clădirea Spa-ului imperial (acum părăsit). Centrul era pustiu, ceea ce pentru mine dădea un plus de frumusțe. În contrast, partea nouă a stațiunii era supraaglomerată.” SURSA
REGINA MARIA: Un diplomat “irezistibil” care și-a îndeplinit datoria pe toate fronturile activităților sale!
INSIDER: „Astăzi am participat la Ashford, Marea Britanie, la dezvelirea statuii dedicate Reginei Maria a României. La câțiva kilometri de Londra, aproape de locurile ei natale, britanicii sunt bucuroși să prezinte, împreună cu autoritățile române care au susținut demersul, acest omagiu permanent și emoționant unei personalități atât de importante pentru istoria României, în timp ce acasă noi căutăm încă un loc și o realizare artistică pe măsura Reginei.”
N.r.: Realizată din bronz și având o înălțime de 2,2 metri, statuia a fost realizată de sculptorul Valentin Duicu, absolvent al Universității Naționale de Arte București, ca urmare a câștigării unui concurs organizat de Institutul Cultural Român. Statuia este amplasată în mijlocul unui nou centru civic, în proximitatea zonei istorice și a Parcului Victoria, care poartă numele bunicii paterne a Reginei Maria.
INSIDER: „Și la București avem statuia Reginei, frumos amplasată.” N.r.: Dezvelită de Ziua Națională, în Parcul Izvor, statuia are doi metri înălțime, șase tone și este realizată din bronz de către sculptorul Anton Rațiu.” SURSA
CASA MEMORIALĂ TUDOR ARGHEZI: “Mărțișor” în formă de cruce. “Mă chemi din depărtare și te-ascult, / N-am să te fac pierdut-o, să mă aștepți prea mult…”
INSIDER: „Casa Memorială Tudor Arghezi este situată în strada Mărțișor nr. 26, București sector 4. Intrarea se face pe o alee lungă ce mărginește livada de cireși a scriitorului. Lângă casă stăjuiesc câțiva trovanți.
Tudor Arghezi (1880-1967) era de fapt pseudonimul sub care scria Ion Nae Theodorescu, nume preluat de la denumirea veche a Argeșului, Arghesis. A avut trei copii, primul în urma unei legături din perioada călugăriei Eli Lotar – faimos în Franța în arta cinematografiei și fotografiei, iar ceilalți doi cu soția sa Parascheva, Baruțu Arghezi (scriitor) și Mitzura Arghezi (actriță și pictoriță). CONTINUARE
POSTĂVARU: Luminița de la capătul tunelului
INSIDER: „Astăzi (N.r.: 1 Decembrie 2018) am avut parte de un fenomen rar în masivul Postăvaru.”
INSIDER: „Se numește „Halo”. E un fenomen optic ce se produce atunci când cristalele de gheață sunt suspendate în aer. Lumina este colorată datorită refracției acesteia. Tunul de zapadă nu vă zice nimic?”
INSIDER: „Fenomenul solar este independent de zăpadă aruncată de tunul de zăpadă fiind situat după perdeaua de zăpadă și deasupra ei . Cristalele de gheață nu permit formarea unui curcubeu (fizica elementară) deoarece nu reflectă lumina, iar un halou nu este însoțit de un curcubeu. Si de regulă nu prea delirez, cei care cunosc anumite lucruri știu că în zona Postavarul este un portal energetic un fel de poartă stelară naturală și nu este singura zonă. În rest, să auzim de bine și nu uita că nu toata lumea are acces la anumite manifestări tocmai din cauza opacizării mentale pe care o au.” SURSA
CASE MEMORIALE 2 ÎN 1: Liviu Rebreanu vecin de palier cu Ion Minulescu. Amândoi decedați în 1944!
Casa memorială „Liviu și Fanny Rebreanu” se află într-un apartament lipit de cel care adăpostește Casa memorială „Ion Minulescu și Claudia Millian” și a fost cumpărat chiar de scriitorul Liviu Rebreanu (1885-1944) în anul 1934 pentru fiica sa Puia-Florica Rebreanu. >>> CONTINUARE
MĂNĂSTIREA PASĂREA: “Oamenii sunt păsări cu aripile crescute înlăuntru” (Nichita Stănescu)
Mănăstirea Pasărea este un monument istoric și de artă aflat la 29 km est de București, ctitorită la începutul secolului al XIX- lea pe malul Lacului Pustnicu și la marginea pădurii cu același nume, parte din ceea ce erau odinioară Codrii Vlăsiei.
Mănăstirea are ca hram „Sfânta Treime” la biserica mare și „Adormirea Maicii Domnului” la biserica din cimitir și se poate lăuda cu o bogată colecție de artă veche bisericească: icoane, ceramică, broderii, precum și mulaje în ghips aparținând sculptorului G.D.Anghel (cel care a realizat statuia lui Mihai Eminescu din fața Ateneului Român și care și-a trăit aici ultimii ani ai vieții, fiind înmormântat în cimitirul mânăstirii). DETALII
Cea mai de preț comoară a mânăstirii o reprezintă racla cu părți din Sfintele Moaște ale Sfântului Pantelimon, Sfântului Mucenic Mina și Sfântului Mercurie. SURSA FOTO.
ARHIVĂ: SĂRBĂTOARE: Credincioşii s-au rugat pentru sănătate de Izvorul Tămăduirii la Mănăstirea Pasărea
MUZEUL PIETREI: “Nebunia și dragostea” din Sângeru (județul Prahova) a poetului Lucian Avramescu
INSIDER: „“Bună seara, iubito, te aştept…”- Poetul şi ziaristul Lucian Avramescu creatorul celebrelor versuri, a adunat peste 1000 de sculpturi populare din zona Prahova-Buzău (crucile duble din Udreşti vechi de sute de ani, roţi de moară antice, coloane romane) şi a înfiinţat ”Muzeul Pietrei”. În plus discuţiile politice cu dânsul – de nepreţuit. Merită o vizită.” SURSA
Muzeul este organizat în fostul conac din piatră, vechi de peste o sută de ani din Sângeru, județul Prahova, și care a aparținut bunicului poetului. În săli spațioase există expoziții permanente sau sezoniere ale unor artiști plastici. Lucian Avramescu vrea să demonstreze că românii au nu doar o trecătoare civilizație a lemnului, ci și o durabilă și eternă civilizație a pietrei.
Intrarea este liberă și fotografiatul permis. Program de vizitare: marți – duminică 9-18. DETALII
VALEA RUDĂRIEI: Mori de apă, reale, funcționale într-o zonă neschimbată timp de 20 de secole
INSIDER: „Mori reale, funcţionale, ce aparțin unor ţărani autentici, aflate într-o zonă neschimbată timp de 20 de secole.
Valea Rudăriei județul Caraș Severin. Pe această vale au existat încă din secolul II DC, mori de apă, ce, potrivit muzeografilor erau foarte asemănătoare cu cele din prezent. Valea avea 55 de mori din care au ramas doar 22, doar câteva fiind funcționale. Deși ele fac parte dintr-un sit Unesco, totuși, aparțin familiilor din sat și sunt folosite încă la măcinat. Chiar dacă zona se află la 20 de km de „celebra” cascada Bigar, nu beneficiază de același aflux de turiști.” SURSA
PORTUL CULTURAL CETATE: Nu e ca la TV, nu e nici un taraf din Clejani, nici un miel la proțap, nici Dinescu în persoană!
INSIDER: “„Mircea, fă-te că găteşti!” – la restaurantul lu’ Dinescu: Între defuncta Academie Caţavencu şi nesăratul, dar piperatul “Plai cu Boi”, poetul pare să fi fost învins nu de socialismul oltenesc ci de capitalismul Mitic de capitală. Făcând echilibristică între mogulii vremii (Patriciu, Voiculescu, Vântu, Andronic, Burci), poetul pare că şi-a pierdut definiv busola şi neatârnarea în lupta cu răul absolut, aprofundând pentru mine sintagma “Să nu-ţi faci idoli din oameni în viaţă!”. Acum parcă înţeleg de ce a apărut acel “Lasă-i să fiarbă în suc propriu”, cu referire la manifestanţii rezist din 1990, aruncat neforţat în adunarea FSN încropită pe genunchi de veşnicul Iliescu. Și ceva despre restaurant: puțin a lipsit să rămân fermecat de loc, puțin a lipsit să plec înainte de a veni comanda. Nu e ca la TV, nu e nici un taraf din Clejani, nici un miel la proțap, doar 2-3 feluri de mâncare, rețete simple de țară gustoase și arătoase.
Atmosfera câmpenească cu bănci rustice de lemn și cu cele două femei ce îndeplinesc pe rând rolurile de bucătar, ospătar, picol, casier, patron. Totul pare în cădere, poate și datorită așezării, departe de un oraș mai progresist. Trebuie vizitat, experiența e unică. Cred că restaurantul se pretează cel mai bine firmelor ce vin să-și facă teambuilding-urile pe aici. Atunci e cu taraf de Clejani, ied la proțap și cu Dinescu în persoană. SURSA
Portul Cultural Cetate este un vechi port de export al grânelor, abandonat, restaurat și transformat de către poetul Mircea Dinescu, în port cultural în care se desfășoară o mulțime de activități mai mult sau mai puțin interesante, cu accentul pe sculptură, muzică, film, teatru, literatură și gastronomie. Dinescu și-a intitulat ironic domeniul „Înger Parc”, ca replică la proaspătul născutul, pe vremea aceea, proiect Dracula Parc, în ideea că „România n-a fost doar sediul dracului, ci o fi fost bântuită și de îngeri, măcar pe la margini”. (…) Înconjurat de păduri și mărginit de Dunăre, Portul este situat aproape de Calafat, lângă Maglavit, la 3 kilometri de localitatea Cetate, vecină cu Bulgaria și doar la câțiva kilometri de granița sârbească, unde cocoșii cântă în trei limbi – sârbă, bulgară și română. La fel oscilează și roamingul de pe mobil atunci când prinzi semnal. (…) Conacul boieresc al lui Dinescu poate acomoda 40-50 de oaspeți. DETALII
ARHIVĂ: LACRIMI LA CEAUN: Poezia trece prin stomac! *** FOTOREPORTAJ: Poet la ceaun sau mâncarea ca o poezie?
OLTENIȚA: “Muzeul Gumelnița din orașul unde nici un turist nu a ajuns vreodată”
INSIDER: „Are 6000 de ani și i se spune „Zeița de la Sultana”. Preț inestimabil, practic e simbolul unei lumi. Pe lângă ea stau și Perechea primordială, Statueta tesaliană, Cuplu zoomorf, etc. Toate în Muzeul Gumelnița din Oltenița – orașul unde nici un turist nu a ajuns vreodată.” SURSA
Cultura Gumelniţa a evoluat în a doua jumătate a mileniului al – V-lea î.C. în partea de sud a României și a fost cea mai avansată civilizaţie din Europa la acea vreme, purtătorii acestei culturi fiind într-un stadiu de dezvoltare socială şi economică, similară celor din civilizaţiile contemporane din Egipt şi Mesopotamia, considerate leagăne de civilizaţie ale omenirii. Program: Luni-vineri 08:00 – 16:00. Taxă de intrare: 2 lei (Adulți), 1 leu (copii, pensionari) DETALII
ZIMBRĂRIA NEAGRĂ: Dinozaurii au dispărut, zimbrii încă nu!
INSIDER: “Zimbrăria Neagră este cea mai mare rezervație de zimbri din țară (47 de exemplare), locul unde te poţi oglindi în ochii unui zimbru. Atunci când un animal de o tonă face tumba de se rupe pământul. Aproape, 70km de Bucureşti. Dacă mergeţi acolo trebuie să ajungeti până în ora 12. După ora prânzului toţi zimbrii se retrag în pădure.” SURSA
Timp de 169 de ani în România nu au mai existat zimbri. Ultimul zimbru din Moldova a fost ucis în 1762, iar în Transilvania în 1790. Adresa: Bucșani, județul Dâmbovița.
Program: Luni-Vineri: 9-17; Sâmbăta și Duminica: 9-14 Tarif acces: 6 lei, 3 lei (copil). DETALII
SINAIA: Unde te duce Telegondola Carp cu 35 lei? La 2.000 de metri deasupra stresului cotidian!
Situată în inima Munților Bucegi și ajungând la cea mai mare altitudine din România – 2050 m, Gondola Sinaia poate fi considerată punctul de tranziție între cer și pămant, între frumos și spectaculos.
Tronsonul 1000-1400 al Gondolei Sinaia porneste din cartierul Furnica, ajungand la Cota 1400. Acest tronson a fost dat in functiune in decembrie 2007, fiind prevazut cu un numar de 34 de gondole, fiecare putand transporta cel mult 8 persoane. Lungimea acestui traseu este de 1312 m. Capacitatea maxima de transport este de 1700 persoane/ ora, iar gondolele sunt prevazute cu buzunare exterioare pentru asezarea schiurilor si placilor de snowboard.
Tronsonul 1400-2000 al Gondolei Sinaia este una dintre cele mai noi si performante instalatii pe cablu din Europa si din lume, unind cele doua zone schiabile ale statiunii Sinaia: cea de joasa altitudine (Cota 1400) si cea aflata la inalta altitudine (Cota 2000). Avand la baza sisteme ultramoderne de functionare si cele mai inalte tehnologii in domeniu, Gondola Sinaia tronsonul 1400-2000 are doua motoare diesel si cel mai nou sistem de economisire a energiei, numit de catre specialisti Direct Drive, care asigura o reducere a consumului de electricitate cu 20% fata de sistemele traditionale. DETALII
ARHIVĂ: SINAIA: Telegondola, plimbarea leneşilor spre cota 2000. Telecabina lui Adrian Sârbu pierde altitudine! *** SINAIA: Botezată de Cantacuzino, crescută de Carol I, în prezent recăsătorită la fiecare 4 ani!
OZN LA CORNU: „Am luat masa cu extratereştrii”
INSIDER: “Astăzi am luat masa cu extratereştrii la restaurant ETU Pizza&Grill. Situat pe DN1, pe sensul Ploieşti – Brașov, după Câmpina, la intrare în Cornu, e restaurantul benzinăriei ETU.” (SURSA) (VIDEO)
HUMULEȘTI: „Când mă gândesc la locul naşterii mele, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!”
Muzeul Memorial „Ion Creangă” funcţionează în vechea casă a familiei scriitorului de la Humuleşti, jud. Neamţ. Încă de la înfiinţarea acestei instituţii, scopul său a fost unul dublu: promovarea vieţii şi operei autorului, în special a capodoperei Amintiri din copilărie, prin expoziţia foto-documentară care îmbracă pereţii din spaţiile de la intrare şi prin ghidajul care este oferit turiştilor; semnalarea valorii etnografice a locuinţei şi anexelor (magazii, grajduri, şoproane), care oferă indicii în privinţa stilului de viaţă, al ocupaţiilor tradiţionale şi meşteşugurilor ţăranilor români în secolul al XIX-lea.
“Nu ştiu alţi cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care ma ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!”
Căsuţa din bârne de lemn şi acoperită cu draniţă cuprinde trei încăperi: tinda, camera de locuit şi cămara, toate lipite cu lut pe jos, cu geamuri şi uşi mici. Camera principală este organizată după specificul interiorului casei ţărăneşti din acea vreme: sobă mare cu cuptor de dormit, culme pe care atârnă hainele de sărbătoare, ladă şi masă de zestre, laviţă pentru şezători, icoane vechi, ştergare la ferestre, iar în mijloc, uneltele de ţesut şi tors pe care orice gospodină trebuia să le aibă în casă. Peste tot răzbate simplitatea, iar mirosul de sânziene atârnate la grindă sporeşte parcă emoţia întâlnirii cu tradiţia românească, de mult uitată şi acaparată de modernism. (SURSA) (DETALII) (SURSA FOTO)
MAMAIA NORD: De ce să nu-ți cumperi apartament pe malul Mării Negre? Nivelul va crește cu 5 metri!
Romania va fi afectata din plin de schimbarile climatice preconizate de specialisti pentru urmatorul secol. Publicatia National Geographic noteaza ca zona continentala cea mai expusa efectelor schimbarilor climatice va fi partea estica a Europei, tarile cele mai afectate fiind Romania, Bulgaria si Ungaria.
Scenariile specialistilor romani arata ca tara noastra se va confrunta cu cresterea temperaturii medii anuale, inundatii, seceta si desertificari. „Atat desertificarea, cat si cresterea nivelului Marii Negre reprezinta efectele schimbarilor climatice pe care le va resimti tara noastra”, a declarat pentru Gardianul profesorul Dan Balteanu, directorul Institutului National de Geografie. (…) Totusi, alte scenarii indica faptul ca odata cu cresterea nivelului Oceanului Planetar, multe zone din tara noastra ar putea fi inghitite de ape sau partial inundate. Potrivit acestora, nivelul Marii Negre ar putea creste cu pana la cinci metri, fapt care ar duce la inundarea Deltei Dunarii, dar si a localitatilor Sulina, Tulcea, Braila, Chilia Veche, Ismail si Reni. (SURSA)
SIMBOL TRIST: Cazinoul din Constanța după 107 ani. Cel mai frumos loc părăsit de pe malul Mării Negre!
WIKIPEDIA: „Cazinoul din Constanța este o clădire istorică din municipiul Constanța, unul dintre cele mai reprezentative simboluri ale orașului, fiind construit în anul 1909 și inaugurat în luna august a anului 1910.
Proiectat de arh. Daniel Renard în stil Art Nouveau, cu decorații inspirate din Legenda Argonauților și fauna marina. Se află pe faleza din Constanța, pe Bulevardul Regina Elisabeta nr.4. La momentul inaugurării, presa locală a criticat atât durata mare a lucrărilor, cât și aspectul rezultatului final, pe care ziarul Conservatorul îl descria ca o „matahală împopoțonată cu tot felul de zorzoane, [care] din punctul de vedere al esteticei arhitectonice, lasă foarte mult de dorit, [din cauza] complect[ei] asimetri[i] și amestecul[ui] babilonic al stilurilor”, și „un monument ridicat în cinstea nepriceperei și prostului gust”. În prezent Cazinoul din Constanța este în paragina, iar, din păcate, accesul in interior este interzis.” (SURSA)
CĂCIULATA: Locul în care timpul ține cu oamenii. Parcă nici Oltul nu se grăbește ca Dâmbovița!
WIKIPEDIA: “Căciulata este o localitate componentă a orașului Călimănești din județul Vâlcea, Oltenia, România. Localitatea nu are populație stabilă, ci doar personalul unităților de cazare și alimentație publică existente aici. Căciulata deține izvoare sulfuroase ideale pentru tratarea unor afecțiuni și este punct de plecare pentru drumeții.
Izvorul „Căciulata 1” a fost captat în 1868 de inginerul Alexandru C. Golescu, unul dintre Frații Golești. (SURSA)
DELFINARIU 45 ANI: Ni-Ni & Chen-Chen, veniți din China. Vii sau de pluș? Nici delfini nu mai avem!
Delfinariul din Constanța a fost inaugurat pe 1 iunie 1972, constituind la acea dată prima formă muzeistică de acest gen din sud-estul Europei. În amfiteatrul cu piscină – acum cu o capacitate de 1300 de locuri – se organizează (iarna și vara) reprezentații cu delfini și lei de mare. În Marea Neagră trăiesc trei subspecii de delfin: marsuinul, delfinul comun și afalinul (3 m lungime și 200 kg). Actualii locatari delfinii femelă Ni Ni („fetiță”) și Chen Chen („răsărit de soare”) sunt „made în China” fiind aduși de la Beinjig Aquarium acum 7 ani. Adresa: Bulevardul Mamaia, nr. 255, Constanta. Program: Luni-Duminica orele 11, 15, 19. Bilete: 40 lei adulti, 10 lei elevi și studenți, gratuit copii sub 7 ani. DETALII
TELEGONDOLA DIN MAMAIA: Zbor de 20 lei, pe 2 kilometri, la 50 de metri deasupra Mării Negre!
Telegondola Mamaia este o instalatie complexa de transport pe cablu, destinata turistilor care doresc sa admire panorama statiunii Mamaia. Va puteti imbarca din doua statii, prima in zona Perla Mamaia/Aqua Magic, iar cea de-a doua in zona Cazino Mamaia. Turistii vor avea ocazia sa pluteasca efectiv pe deasupra statiunii Mamaia, timp de aproximativ 7 minute, la o inaltime maxima de 50 de metri. Capacitatea unei gondole este de opt locuri, aceasta fiind inchisa, cu ventilatie naturala si protectie solara. Lungimea totala a traseului este de 2000 de metri. Calatorie dus: 20 lei / adult. DETALII
ARHIVĂ: LITORAL: Tataie + Cadillac + Mamaie = LOVE *** PERLA NEAGRĂ: Maneliştii au închis Teatrul de Vară din Mamaia? „La Rio, bălăriile sunt la circa 3-4 km!” *** MAMAIA: În plin sezon estival, majoritatea „unităţilor turistice” sunt încă în curs de autorizare. Verificaţi! *** MAMAIA: Cum daţi metrul pătrat de trotuar?
SINAIA: Botezată de Cantacuzino, crescută de Carol I, în prezent recăsătorită la fiecare 4 ani!
Zona des împădurită de pe valea Prahovei în care se află azi oraşul Sinaia era nelocuită în secolul al XVII-lea, primii locuitori care s-au stabilit în pădurea virgină de aici, aflată la poalele Bucegilor, fiind călugării mănăstirii Sinaia, ctitorită între 1690-1695 de către marele spătar Mihai Cantacuzino, precum şi nişte scutelnici care se ocupau cu paza mănăstirii şi cultivarea moşiilor acesteia. Oraşul a luat numele mănăstirii, iar mănăstirea a fost denumită aşa după călătoria spătarului în Palestina şi în peninsula Sinai. La 5 august 1866 principele Carol I al României a ajuns la Mănăstirea Sinaia, situată pe atunci în comuna Podul Neagului. Acesta s-a implicat în organizarea regiunii şi, în 1874, cătunele rămase în afara comunei Comarnic au primit numele de Sinaia, o comună cu reşedinţa la Buşteni. Un proces-verbal datat 1 decembrie 1874 atestă că reşedinţa comunei Podul Neagului a fost mutată la Sinaia, care şi-a primit astfel numele în acel an (de la cel al Mănăstirii Sinaia, al cărei nume provine la rândul său de la cel al Muntelui Sinai). La 9 mai 1880 Sinaia a dobândit statutul de comună urbană şi cuprindea cătunele Izvor, Furnica şi Poiana Ţapului. Intravilanul oraşului Sinaia a fost astfel desprins din domeniul comunei Podul Neagului, care şi-a mutat reşedinţa înapoi la Comarnic. În 1884, cătunele Predeal, Azuga, Buşteni şi Poiana Ţapului s-au separat de Sinaia, formând comuna Predeal, în vreme ce comuna Sinaia a rămas cu cătunele Izvoru şi Furnica. În aceeaşi perioadă, familia regală a României şi-a stabilit la Sinaia reşedinţa de vară, construind complexul castelului Peleş. (DETALII)
SINAIA: Telegondola, plimbarea leneşilor spre cota 2000. Telecabina lui Adrian Sârbu pierde altitudine!
Primăria Sinaia a inaugurat noul tronson al telegondolei. Dacă până acum instalaţia primăriei ajungea doar până la cota 1.400, noua linie face legătura între platoul situat la cota 1.400 şi zona Muntelui Furnica, la peste 2.000 de metri altitudine. „Staţia superioară a liniei de telegondolă este situată la 2.062 de metri altitudine. Turiştii ajung aici după o călătorie de aproximativ doi kilometri, cu o viteză de 21 de kilometri pe oră”, relatează Claudiu Loghin, reporter Digi24. „Este instalaţia construită la cel mai mare abrupt şi cel mai mare unghi din România, 45 de grade, un proiect unic în acest moment în ţară”, spune Bogdan Fălcescu, director societății de transport. (DETALII)
infoINSiDER.ro 