MINDBOMB: Dosarul pentru înscrierea Roșiei Montana în Lista Patrimoniului Mondial – „CÎTAUR!”

GREENPEACE : „În 2017 la final de mandat, Ministrul Culturii Corina Șuteu a ascultat vocea societății civile și a depus la UNESCO dosarul pentru înscrierea Roșiei Montana În Lista Patrimoniului Mondial. A urmat un lung șir de bâlbâieli și lupte politice. Guvernul Dănilă a stopat procedura de înscriere după doar un an și a cerut UNESCO să amâne discutarea dosarului Roșia Montana. În 2020, Guvernul Orban a reluat procedura de înscriere la presiunea ONG-urilor, dar interesele politice amenință acum din nou protejarea patrimoniului din Apuseni. Săptămâna trecută, Florin Cîțu a detonat bomba, propunând coaliției de guvernare retragerea dosarului pentru înscrierea Roșiei Montana pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.Prim-Ministrul se alătură astfel altor politicienii <de aur> care au condus România – Traian Băsescu, Victor Ponta sau Viorica Dănilă, devenind cel mai nou susținător al exploatării cu cianuri în Apuseni..”

GUVERNUL ROMÂNIEI: „Cu privire la informațiile lansate în spațiul public de Greenpeace referitor la o eventuală retragere a dosarului de înscriere în patrimoniul UNESCO a sitului Roșia Montana și la implicarea premierului în acest demers, biroul de presă al Guvernului face următoarele precizări: Premierul Florin Cîțu nu a înaintat nicio propunere cu privire la acest subiect și nici nu a întreprins vreun demers oficial care să vizeze retragerea dosarului de înscriere în patrimoniul UNESCO a sitului Roșia Montana.” DETALII

N.R.: „Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO – fondată în anul 1945) este o agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite (ONU) care vizează promovarea păcii și securității mondiale prin cooperare internațională în educație, știință și cultură. Are 193 de state membre și 11 membrii asociați, precum și parteneri în sectorul neguvernamental, interguvernamental și privat. UNESCO se sediul în Paris, Franța și 53 sedii regionale și 199 de comisii naționale care îi facilitează mandatul global.

Patrimoniul mondial UNESCO din România include în prezent în lista sa șase situri culturale (bisericile din Moldova, Mănăstirea Horezu, satele cu biserici fortificate din Transilvania, cetățile dacice din Munții Orăștiei, centrul istoric al Sighișoarei și bisericile de lemn din Maramureș) și două situri naturale (Delta Dunării și pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei). În prezent, România desfășoară, în paralel, mandate de membru în Consiliul Consultativ Științific și Tehnic al Convenției UNESCO din 2001 privind protejarea patrimoniului cultural subacvatic și în Comitetul interguvernamental pentru promovarea reîntoarcerii bunurilor culturale în țările de origine sau restituirea lor în cazul dobândirii ilicite (ICPRCP). De asemenea, România participă, în calitate de observator, la toate reuniunile organismelor subsidiare ale UNESCO.

România are și șapte elemente pe Lista Patrimoniului Imaterial (ritualul călușului, doina, ceramica de Horezu, colindatul de ceată bărbătească, Feciorescul de Ticuș, meșteșugul covoarelor tradiționale de perete și practicile culturale asociate zilei de 1 Martie). Ziua de 16 noiembrie a fost declarată Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România prin Legea nr. 160/2013. DETALII