PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

VESTIGII ÎN BUCUREȘTI: “Înainte să înjurăm blocurile “comuniste” să comparăm cu ce era acolo înainte”


INSIDER: „[VESTIGII] O să zici că pozele astea-s făcute undeva în rural, nu în București, dar sunt făcute fix în București, în prezent. Cartierul Balta Albă, din sud-estul capitalei, ascunde lucruri surprinzătoare prin prin hățișul de blocuri: case de mahala ca-n pozele interbelice!

BACKGROUND. În anii ’60, regimul comunist a demarat construirea la scară largă a cartierelor-dormitor, pentru a crește populația Bucureștiului și a deservi platformele industriale. Cartierele Balta Albă și Titan au apărut pe locul unor foste sate și comune limitrofe (Dudești-Cioplea în principal), situate în vecinătatea unior fabrici/uzine, încorporate în limita administrativă a capitalei încă din anii ’50.

BALTA ALBĂ. Cartier dezvoltat în primă fază în a doua parte a anilor ’60 și completat/îndesit etapizat în anii ’70-’80. Zona despre care vorbim e oarecum spre marginea cartierului și înainte de anii ’60 reprezenta o mahala cu case extrem de modeste, ulițe desfundate, praf/noroi, în principal un stil de viață pe care autoritățile de atunci au încercat să-l elimine.

În primă fază, în Balta Albă s-a curățat terenul și au fost demolate aproape toate casele împrăștiate în lungul ulițelor. Au mai rămas câteva, salvate din motive diverse. Pe lângă ele au apărut multe blocuri de 4 sau 10 etaje, s-au trasat alei, străzi și bulevarde, s-au prelungit linii de transport în comun până aici, s-a plantat vegetație nouă, împrejurimi care pentru cei ce locuiseră în casele vechi păreau de pe altă planetă.

Arhitectura cartierului aparține modernismului socialist postbelic, în esență clădiri utilitare cu funcțiune de locuit, modele-tip din prefabricate, ornamentate minimalist, s-au construit școli și câte un complex comercial cu magazine și piețe, s-au amenajat parcuri (ex. IOR/Alexandru Ioan Cuza). Practic, oamenii din cartier aveau totul chiar acolo, nu aveau nevoie să meargă altundeva.

CASELE. Cele două exemple, de pe strada Buhuși (sus, lângă strada Jean Steriadi, care duce în zona Ozana) și de pe Aleea Ciucea (jos, lângă Piața 1 Decembrie), specifice vechilor mahalale, se încăpățânează să supraviețuiască și mai ales a doua e aliniată la vechea uliță de mahala, azi alee printre blocuri. Ambele sunt locuite, au curte/grădină și dependințe improvizate. Proprietatățile sunt delimitate de uluci. Stilul de viață modest, total contrastant cu centrul unde-și făcea loc avangarda modernistă, art déco, în interbelic, e în simbioză cu sistematizarea austeră postbelică reprezentată de locuirea colectivă. Un hibrid extrem de interesant la nivel urbanistic dar mai ales social.

Cazuri ca acestea se găsesc în multe dintre cartierele de blocuri și arată evoluția orașului, cum vechi mahalale au fost transformate radical. Așadar, înainte să înjurăm „blocurile comuniste”, să comparăm cu ce era acolo înainte și ce impact masiv a avut redefinirea din temelii a unor zone cvasi-rurale pe care azi le numim „cartiere”. SURSA

ARHIVĂ: MINUNILE BUCUREŞTILOR: Cum s-a umplut de gunoi casa de pe Calea Moşilor nr. 65?

COMENTEZI?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s