INSECTAR: „Scutigera coleoptrata”, ultima ciudăţenie din băile bucureştenilor!

WIKIPEDIA: „Acest chilopod aduce un mare folos oamenilor, deoarece se hrănește cu diverse insecte dăunătoare din case. Ea nu poate aduce stricăciuni mobilierului sau produselor alimentare. Chiar dacă sunt veninoase, membrele sunt foarte subțiri ca să penetreze pielea umană. Însă din cauza aspectului bizar, scutigera este ucisă de supremul și glorificul Homo sapines. Scutigera coleoptrata vânează păianjeni, păduchi, termite, gândaci, furnici și alte artropode întâlnite în case. Preventiv, scutigera injectează venin în prada cu ajutorul unor membre specializate. Acestea nu fac parte din aparatul bucal, așa că strict vorbind această este o înțepătură și nu mușcătură. Inițial specie endemică pentru regiunea mediteraneană, acesta s-a răspândit în toată lumea locuind de obicei în casele oamenilor. Este un insectivor, se hrăneşte cu alte artropode, cum ar fi insectele şi arahnidele.

Scutigera coleoptrata este de 25 – 35 mm în lungimel şi are până la 15 de perechi de picioare extrem de lungi. Cu tot cu antene, aceasta are vizual între 75 mm – 100 mm în lungime. Aceste picioare delicate sunt ataşate de un corp rigid. Acest lucru îi permite să atingă viteze surprinzătoare, de până la 0,4 metri pe secundă. Cu aceeaşi uşurință scutigera traversează rapid pereții şi tavanul caselor.

Corpul său este de culoare galben-gri şi are trei dungi dorsale de culoare închisă. Picioarele, de asemenea, au dungi mai întunecate. Lungimea picioarelor se măreşte dinspre cap spre telson (pigidiu). Spre deosebire de majoritatea celorlalte chilopode, scutigera are ochii bine dezvoltați. Ochii fasetați ai Scutigerii îi permit să sesizee lumina albă şi razele ultraviolete. Scutigera este capabilă să diferențieze diferite specii de insecte. În prezent se studiază corelația dintre vederea, relativ, bună şi modul de viaţă nocturn. Când este iluminată, ea se ascunde la întuneric. Se observă o automimicrie, picioarele având aspectul unor antene. Când este în repaus, nu e uşor să indentifici capul acesteia.

Femelele depun ouăle primăvara. Într-un experiment de laborator 24 de scutigere au depus în medie 63 de ouă, iar maximul a fost de 151 de ouă. Ca şi la alte artropode, larvele scutigerii reprezintă versiuni miniaturale ale adulţilor, deşi cu un număr redus de picioare. La eclozare, tinerii au numai patru perechi de picioare. La prima năpârlire se dezvoltă doar o pereche de membre. La celelate cinci năpârliri ulterioare se adaugă câte două perechi. Adulții pe parcursul vieții năpârlesc de 3 ori, menținându-și numărul de membre.

Träiesc în jur de 3 – 7 ani, în funcție de mediu. Ating maturitatea sexuală în al treilea an de viață. Pentru împerechere masculul şi femela formează un cerc şi comunică contactând cu antene. Apoi, masculul depune un spermatofor pe terene care este preluat de femelă. Ouăle sunt depuse în sol şi acoperite cu resuri vegetale. Scutigera coleoptrata a fost observată îngrijind de pontă. Femela înconjoară cu corpul ei ponta cu ouă, iar mai târziu și larvele. Aceasta are loc timp de câteva săptămâni. În plus, femela mai secretă o substanţă contra fungilor.

Scutigera coleoptrata este originară din regiunea mediteraneană, dar s-a răspândit foarte repede în toată Europa, Asia şi America de Nord. În America de Nord, această specie a ajuns la mijlocul secolui XIX, împreună cu coloniştii noi-veniţi. În curând Scutigera coleoptrata a fost obsevată chiar şi în cele mai îndepărtate regiuni ale globului: Japonia, Australia, Noua Zeelandă şi Africa de Sud.” DETALII