PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

VASLUI: Cine va opri înşelătoriile samsarilor care vor să pună mâna pe cele mai sfinte locuri din Moldova?

Pahna - judetul VasluiINSIDER: „Pe partea dreaptă a Văii Lohanului, în sensul de mers către oraşul Huşi din judeţul Vaslui, într-o mică depresiune situată la 3 km de drumul judeţean, se află un mic sat locuit de urmaşii răzeşilor, ţărani liberi, organizaţi în obşti, care stăpâneau în comun pământul satului de care aparţineau, dar lucrau independent (împreună cu familia) lotul agricol stăpânit, cu numele de Pâhna. Numele satului s-a dat după aspectul locului: mai izolat, mai ferit de ochii curioşilor, dar în acelaşi timp mocirlos, noroios, întrucât o parte a depresiunii era străbătută de multe izvoare din care izvora o apă pură, curată, binefacătoare, care dădea puteri răzeşilor şi vindeca bolile. În acelaşi timp, locul mocirlos reprezenta secretul succeselor răzeşilor în luptele cu hoardele de migratori care năvăleau peste sat.

Locul a fost dăruit de către Ştefan Cel Mare în anul 1475 pentru actele de vitejie săvârşite în bătălia de la Vaslui de cetele de răzeşi înarmate cu bâte special confecţionate pentru lupte, din lemn de corn ghintuit, în care aceştia erau maeştri. Bătrânii locului spun că vreo 6 cete formate din câte 8-10 răzeşi ar fi măcelărit peste 1500 de turci şi ar fi înspăimântat oastea lui Hadâm Suleiman Paşa, fost beylerbey al Rumeliei în timpul sultanului Mehmed al II-lea, care a condus oastea otomană.

Pahna SatMai spun bătrânii locului faptul că chiar una din cetele din Pâhna, din care făceau parte tineri ai unor familii vechi de răzeşi moldoveni care există şi astăzi în sat, l-ar fi bătut şi alungat pe Hadâm Suleiman Paşa, după care ar fi aplicat o corecţie şi trupelor de munteni ai lui Laiota Basarab care a trecut de partea otomană. Tot bătrânii satului mai spun că răzeşii erau oameni gospodari, dar iuţi la mânie şi că aceştia ar fi fost, ulterior bătăliei, angajaţi în trupele lui Ştefan, ca formaţiune permanentă care îl apăra pe Domnitor şi care avea grijă de familia şi de armele acestuia, împreună cu cetele din satul vecin Corni.

Viaţa parcă se opreşte în loc în Pâhna, este foarte dură iarna şi pe vreme urâtă, însă vara locul este un paradis. Cine petrece o zi în aceste locuri se va întoarce cu siguranţă să le revadă. Dealurile sunt pline de pomi fructiferi, viţă de vie, de flori şi plante rare şi se respiră cel mai curat aer din zona Moldovei. Locuitorii încă mai lucrează cu unelte vechi şi păstrează multe obiceiuri de sărbători cum ar fi cetele de Jieni care colindă casele de sărbători şi spun poveştile luptelor purtate de înaintaşii lor, trupe formate din 6, 8, 10 sau 12 membri costumaţi în Anul Nou, Anul Vechi, Capitan, Turc, Urs, Haiduc, Domnitor, Domnişoară etc.

Legenda spune că în timpul bătăliei de la Vaslui, una dintre cete a fost condusă de o frumoasă moldoveancă pe care o chema Iulia, care a fost grav rănită în luptă, a fost adusă în sat şi s-a vindecat cu apa minune din izvoarele răzeşilor şi cu plantele miraculoase care cresc pe dealurile satului (extractul de cicoare – o floare cu petale albastre constituia unul din leacurile miraculoase ale răzeşilor). Iubitul acesteia a murit ulterior în bătălia de la Valea Albă în 1476 iar Iulia s-a sinucis la auzul veştii. Sătenii spun că şi astăzi o mai văd pe frumoasa Iulia, cu părul auriu, în nopţile de vară, pe uliţele satului, în rochie albă. (Locul plin cu izvoare cu apa miraculoasă a fost însă asanat de regimul comunist în anii ‘80).

800px-Pâhna_-_toamnă_bogatăPentru devotamentul său, Ştefan cel Mare i-a răsplătit pe răzeşi cu pământ şi cu peste 300 de galbeni pentru fiecare familie, bani pe care răzeşii i-au păstrat şi i-au transmis din tată în fiu, fiind păstraţi în locurile ascunse şi sfinte ale pâhnenilor. În deceniile şi secolele care au urmat, răzeşii din Pâhna şi Corni au prosperat, însă au dus o viaţă modestă, discretă, conform tradiţiei moşnene şi au păstrat cu sfinţenie comorile lor pentru urmaşi. Unele dintre acestea au fost găsite de rude, însă cele mai multe nu au fost descoperite nici astăzi. Pe lângă valoarea materială, galbenii respectivi au şi o imensă valoare istorică, fapt care transformă aceste monede în veritabile comori, de ordinul zecilor de milioane de euro.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, satul Pâhna şi dealul numit Corhana au fost teatrul unor lupte crâncene între ruşi şi nemţi care au aflat de comorile răzeşilor şi care au dorit cu orice preţ să pună mâna pe acestea. Nemţii s-au refugiat de la Huşi şi s-au cantonat inclusiv în Pâhna, în casele răzeşilor, pe care i-au tratat civilizat, potrivit marturiilor celor care mai sunt în viaţă. Ruşii i-au urmărit şi, de pe dealul Lohanului, i-au bombardat crâncen şi i-au alungat în codrii străvechi din apropiere după care au vandalizat satul, au jefuit casele, au bătut barbaţii, copii şi femeile pentru a le spune unde ţin galbenii, însă aceştia au fost de neînfrânt. Pentru aceste fapte sătenii ar fi pedepsit drastic pe unii dintre agresori, care au dispărut fără urmă.

Comorile nu au fost găsite nici astăzi, însă numeroşi samsari, în frunte cu Adrian Porumboiu, au cumpărat pe nimic pământul moşnenilor din vatra satului şi acum încearcă să cumpere, tot pe nimic, casele şi pământurile acestora din sat, sărăciţi de vremurile care au trecut peste ei, umiliţi de regimul comunist şi de guvernele post-decembriste. Poate cineva le va da o mână de ajutor răzeşilor din Pâhna şi va opri înşelătoriile samsarilor care vor să pună mâna pe unele din cele mai sfinte locuri din Moldova. Cu siguranţă, Ştefan cel Mare se răsuceşte în mormânt, având în vedere la cine ar putea ajunge pământul dăruit răzeşilor pentru faptele lor de vitejie. Ţaranii din Pâhna vor să fie protejaţi de lege şi de autorităţi şi să evite să aplice legea lor care este foarte drastică cu privire la înşelătoriile în legatură cu pământul lor sfânt. După cum decurge însă situaţia în acest moment, existenţa tihnită a răzeşilor din Pâhna pare a se încheia definitiv. Totuşi, legendele nu mor niciodată. Subiectul merită urmărit.

Viorica Armaşu”

COMENTEZI?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s