Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că ea a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această dualitate este remarcată în culorile mărţişorului, albul însemnând pace, iar roşul – război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea. DETALII
Ultimele
MARŢ: Mărţişoare pentru românce inteligente!
ADORMIRE: Suntem prea preocupaţi de pâinea de astăzi ca să ne mai gândim la apa de mâine?!


INSIDER: „Aproapre de Piaţa Universităţii din Bucureşti a apărut un
info-cort unde câţiva voluntari care împart fluturaşi pe tema gazelor de şist şi impactul fracturării hidraulice. Din păcate, trecatorii sunt grabiţi şi neinteresaţi. Marea majoritate nici nu ridică ochii către tinerii care doresc să deschidă ochii românilor, nici nu iau flyer-ul sau dacă îl iau, îl aruncă cinci metri mai încolo. Suntem prea preocupaţi de pâinea pe care o punem pe masă astăzi ca să ne mai gândim la apa pe care o vom bea mâine?!”
FĂURAR: Românii încă îl aşteaptă pe Moş Crăciun!
Numele lunii februarie (latină: Februaris, onis = purificare, curăţire) – legat de ritualul curăţirii ce se făcea anual la 15 februarie. Această lună era închinată zeului împărăţiei subpământene Februs. Grecii numeau luna februarie Anthesterion. În România, luna februarie, popular, se numeşte Făurar. DETALII
SECTOR 5: Nevoile cetăţenilor sunt pe primul loc!
GENETICĂ: Rudele românilor de peste mări şi ţări

ATLASUL GENETIC AL POPULAŢIILOR. Rezultatele genetice combinate cu metode statistice şi evenimente istorice au potenţialul de a contribui la înţelegerea istoriei umane. Suprapunerea acestor date a condus la realizarea unui atlas genetic de istorie privind amestecul populaţiilor la nivel mondial în ultimii 4000 ani. DETALII

























