HAMANGIA: Cea mai veche cultură neolitică din Dobrogea. Gânditorul și femeia lui – zei ai vegetației & recoltei de acum 7000 de ani

INSIDER: „Cultura Hamangia este o cultură neolitică din mileniul IV-II î.Hr., care a fost denumită astfel după vechiul sat Hamangia din comuna Istria, Dobrogea, astăzi satul Baia, județul Tulcea. Această cultură s-a dezvoltat pe teritoriul de astăzi al României şi, într-o fază târzie, pe teritoriul Bulgariei (in zona Varna şi Burgas) şi sporadic la NE de Dunăre. Cu ajutorul datării cu radiocarbon s-a constatat că Cultura Hamangia s-a dezvoltat in mileniile VI-V î.Hr. (înainte de 4700 î.Hr.). Cultura Hamangia este pusă în legătură cu o populație venită din Anatolia. Hamangia este cea mai veche cultură neolitică din Dobrogea. Ea a cunoscut o lungă perioadă de înflorire, care s-a prelungit până la naşterea variantei pontice a culturii Gumelnița, influenţând-o și pe aceasta. Fazele timpurii ale culturii Hamangia au fost sincronizate de arheologi cu evoluția culturilor Criş şi Boian.

Aşa-numitul Gânditor de la Hamangia este de fapt un complex de două statui, Gânditorul și femeia lui. Gânditorul reprezintă un bărbat aşezat pe un scăunel decorat geometric, scăunelul respectiv fiind o replică fidelă a scaunelelor de piatră neolitice. Bărbatul are coatele aşezate pe genunchi şi îşi sprijină capul in mâini. Statuia este extrem de stilizată şi nu transmite nici un fel de date despre vârsta sau statutul Gânditorului. El are capul modelat cu precizie în comparație cu figurinele obișnuite la care este abia indicat. Anatomia a fost modelată în ample volume triunghiulare, piramide și prisme, și proporţiile au fost cizelate în așa fel încât statueta să fie o structură spațialä autoportantă. Din acest motiv picioarele și brațele au devenit atât de lungi. Detaliile ca nasul și ochii au fost desenate și realizate într-o geometrie triunghiulară, Gânditorul este însoțit de o variantă feminină la fel de stilizată. Femeia nu stă pe nici un fel de scaun, dar șade direct pe pământ cu un picior flectat vertical pe care se odihnesc mâinile.

Modelarea stilizată a capetelor ambelor figurine prezintă asemānări evidente, apropiate de capetele antropomorfe din ultimile faze ale Culturii Boian (de exemplu cele de la Vidra). Se presupune că cele două statuete formează o pereche. În conformitate cu unele ipoteze, Gânditorul ar reprezenta un zeu al vegetației, iar femeia o zeiţă a recoltei. (Wikipedia)” SURSĂ

N.R.: De obicei, arta antică din societățile pre-alfabetizate tinde să înfățișeze teme precum vânătoarea și fertilitatea, adesea prezentând figurine feminine fără chip ale lui Venus, cu fese și sâni exagerați. În contrast izbitor, aceste figurine radiază vitalitate și emoție profundă. Unii arheologi au propus o legătură între figură și contemplarea vieții și a morţii, în special având în vedere descoperirea sa într-o necropolă. Postura acestuia transmite în mod inconfundabil o dispoziție meditativă, care a dus la numele său, Gânditorul, inspirându-se din renumita sculptură a lui Rodin cu același nume. Figurinele sunt executate din lut ars și au o înălțime de aproximativ 12 cm. Din 2005, Gânditorul și Femeia șezând sunt expuse la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti.

Gânditorul apare pe verso-ul bancnotei de 200 de lei a leului românesc din 2006.

ARHIVĂ: EXPONATUL LUNII, MNIR: „Îndrăgostiții de la Gumelnița”, poveste de dragoste de acum 6000 ani și o replică (scara 1:1) pe care o poți ține în palmă ca într-un ritual de binecuvântare!