NATURA & ARTA: Bijuterii vii create din instinct de larvele Trichoptera

INSIDER: „Larvele Trichoptera au o abilitate unică: de a construi huse de protecție cu materiale din împrejurimile lor. Artistul francez Hubert Duprat (n.1957, Franța), din anii 1980, a profitat de acest comportament oferind aur, perle și pietre prețioase. Larvele, urmându-și instinctul, creează mici bijuterii vii cu aceste materiale, îmbinând arta și natura. Acest proiect combină biologia și creativitatea, evidențiind adaptabilitatea insectelor și provocând limitele dintre natural și artistic. Piesele au captat atenția artiștilor și oamenilor de știință pentru inovația și frumusețea lor. ” SURSA

N.R.: „Trihopterele au apărut din triasicul superior și mijlociu. În fauna actuală se cunosc peste 7 000 de specii, care sunt răspândite pe tot globul. Larvele de trihoptere (carabete, carabeți) sunt acvatice și trăiesc în ape dulci, stagnante sau curgătoare și se întâlnesc adesea în mare număr în bălți și râuri. Numai o singură specie este terestră, Enoicyla pusilla, care își construiește un tub din nisip și resturi de plante și trăiește tot prin apropierea apelor, prin muşchi.

File source: http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Trichoptera_caddisfly_1.jpg

Insectele adulte. Sunt insecte aripate, în general micuțe, foarte asemănătoare cu fluturii Ambele perechi de aripi sunt membranoase, cele anterioare mai înguste și ceva mai lungi, în repaus strânse ca un acoperiș de casă. Aripile sunt totdeauna acoperite cu o pubescență deasă, fină, formată dintr-un mare număr de peri lungi, mătăsoși, care la fluturi sunt transformați în solzi, însă chiar și unele trihoptere au solzi. Culoarea acestor peri dau atât colorația aripii cât și petele și desenele de pe aripi, mai ales pe cele anterioare. Au dispozitive de cuplare a aripilor, ca la panorpate și la fluturi. La cele mai multe specii nervaţia este de tip primitiv, dar cu puține nervuri accesorii; la unele specii nervația aripilor este mult redusă. Nervația aripii este foarte caracteristică și particulară fiecărei specii, servind astfel la determinarea formelor. Determinările se fac luând în considerație și armătura genitală a masculilor, care au însă piese foarte fine și foarte fragile și greu de observat. Capul este ortognat cu antenele filiforme și lungi și cu doi ochi mici. Aparatul bucal este adaptat la lins și supt, deosebit însă în detalii de cel de la fluturi. Piesele bucale sunt mult reduse, iar palpii maxilari și cei labiali bine dezvoltați. Palpii maxilari au 5 părți iar labium are o formă de linguriţă (adaptat la lins). Picioarele au o conformație normală. Tarsele sunt formate din 5 părți. Tibiile și tarsele poartă niște spini caracteristici.

Adulții stau în preajma apelor, mai mult ascunși prin stufişuri, printre plante. Sunt nocturni sau crepusculari, rareori zboară ziua, majoritatea zboară seara și noaptea. Zborul lor este încet și destul de scurt. Adulții trăiesc puțin, de regulă numai câteva zile și foarte rar 2-3 săptămâni; nu se hrănesc în acest timp și numai uneori ling nectar din flori sau picături de apă de pe frunzele plantelor. Dezvoltarea este holometabolă. Depun ouăle în pachet, prinse într-o gelatină și lipite, în momentul depunerii, pe pietrele sau plantele din apă.

Larvele de trihoptere sunt acvatice și trăiesc în ape dulci, stagnante sau curgătoare și se întâlnesc adesea în mare număr în bălți și râuri. Numai o singură specie este terestră, Enoicyla pusilla, care își construieşte un tub din nisip și resturi de plante şi trăiește tot prin apropierea apelor, prin muşchi.

Larvele cu ajutorul glandelor sericigene își construiesc căsuţe tubulare ca niște manşoane, numite tuburi, deschise la ambele capete, pe care le poartă cu ele și pe care le îmbracă pe dinafară cu diferite materiale din apă: nisip, bucăți de plante, cu cochilii mici sau cu fragmente de cochilii de scoici. Aceste materiale nu sunt luate la întâmplare, fiecare specie de trihopter ia totdeauna aceleași feluri de materiale, astfel că speciile pot să fie recunoscute și după aceste căsuţe. Larvele stau vârâte cu cea mai mare parte a corpului lor în aceste tuburi și scot afară numai partea anterioară a corpului, târând după ele tubul. La multe specii, larvele construiesc din fir de mătase capcane sau vârșe, plase, care le servesc ca adăpost și la prinderea unor animale acvatice mici. Larvele au un aparat bucal masticator.

Larvele sunt de două tipuri: eruciforme (tip eruciform) asemănătoare cu omida și campodeide (tip campodeiform) asemănătoare cu Campodea. Larvele campodeiforme se întâlnesc mai rar: la familiile Rhyacophilidae și Hydropsychidae. Ele nu își fac tub, ci se mișcă liber în apă. Larvele eruciforme au capul, de regulă, ortognat. Pe primul segment abdominal au apendice abdominale, nearticulate, iar pe ultimul segment abdominal o pereche de apendice, articulate, care poartă niște gheare și cârlige de diferite forme cu care larvele se ţin bine agăţate în interiorul tubului. Şi larvele fără tuburi au apendice abdominale, dar care sunt mult reduse.

Biologia larvelor de trihoptere, ca și a nimfelor lor, este deosebit de interesantă, mai ales prin marea variație a formelor tuburilor larvare și a materialelor din care sunt construite. Larvele respiră prin branhiile abdominale, rareori prin branhiile rareori prin branhiile toracice (traheene) Larvele sunt fitofage sau prădătoare. Viaţa larvelor este cu mult mai lungă ca a adulţilor.

Prezintă importanță pentru piscicultură, fiindcă constituie hrana multor pești, mai ales a salmonidelor. Servesc și ca nadă naturală pentru pescuitul sportiv. Sunt specii indicatoare de ape curate, bine oxigenate.” DETALII

ARHIVĂ: MADE BY BEES: Sculpturile din ceară de albine, fragile dar extrem de stabile. Fagurele de miere supraviețuiește zeci de mii de ani! OXXO GURA DOBROGEI, CONSTANȚA: Berzele își fac cuib cu ceea ce găsesc – gunoaie și deșeuri