Moulab (IT)
„Limes”
RO
Nimic nu ne forțează conceptul de limită mal mult decât timpul. Limita a fost întotdeauna percepută ca o piedică, un obstacol, un impediment-concepte care, mai ales în contemporaneitate, întruchipează ideea nevoii de a merge dincolo, într-o căutare constantă a progresului înțeles ca simplă creştere, acumulare şi adăugare. Dar această idee de progres ne conduce, cu o liniaritate consistentă cu ideea de timp care o susţine, la o ciocnire cu limita. O clocnire din care nol, oamenii, şi nu numal noi, vom ieşi învinşi. Este necesar să ne gândim la timp în dimensiuni multiple, nu doar ca flind circular, ci ca fiind sferic, unde creşterea dă loc evoluțiel, viteza se dizolvă, lar limita este îmbrăţişată ca un element care ne defineşte şi ne protejează intr-o expansiune mäsurată care nu adaugă, ci include.




COMENTEZI?