CANADA: Identiţăţi multiple: român şi canadian

Eram in clasa la un seminar despre politica canadiana si discutam despre identitati. M-am gandit ca dupa patru ani eu inca ma identific mai mult cu Romania decat cu Canada sau cu provincia Québec. Daca ma identific totusi mai mult cu ceva de aici este cu orasul Montréal, din care simt ca sunt parte integranta.

Este absolut posibil sa ai mai multe identitati in acelasi timp: sa fii roman, dar si canadian sau quebeçois. Identitatile nu se exclud reciproc, ci exista impreuna pentru a determina individul. Identitatea sau identitatile pe care le simtim determina modul in care participam in societatea in care traim. Aceasta se intampla deoarece o identitate incorporeaza un set de valori si prejudecatile noastre, cat si pentru ca o identitate este construita si modificata intr-un cadru temporal mai larg.

In primul rand, o identitate este construita prin observarea comportamentului familial, cat si a celui social. Tot ce ne inconjoara influenteaza vrand-nevrand felul in care ne vedem noi insine, cat si felul in care ne vor vedea ulterior ceilalti. In contextul unui emigrant (sau pur si simplu vizitator in alta tara pentru o perioada mai lunga de timp), identitatea initiala ramane primordiala. A fi roman reprezinta ansamblul de valori, credinte, dar si prejudecati, pe care ni le insusim de-a lungul vietii de la familie si de la societate: a fi crestin (ortodox), a fi latin, a fi balcanic, a fi supus, a avea probleme de incredere, a fi resemnat, a fi (usor) rasist – aceasta este identitatea mea de roman. Alaturi de aceasta identitate, o alta se construieste in momentul in care contextul se schimba: valorile pe care familia ti le-a transmis raman aceleasi, dar valorile pe care le preiei din societatea se schimba in momentul in care societatea in care traiesti se schimba.

Indentitatea mea de canadian (sau mai exact spus de montréalez) a devenit urmatoarea: crestin (rit grecesc), francofon, est-european, independent, increzator (mai increzator), cu perceptia ca status quo-ul este intotdeauna in schimbare, foarte tolerant, curios. Astept in continuare si aparitia altor identitati: quebeçois, nord-american, expat, sau tata.

In al doilea rand, o identitate se construieste in timp mai mult sau mai putin indelungat, dar oricum intr-o durata masurata in ani. Se spune ca esti “integrat” dupa aproximativ 5 ani intr-o alta societate, cel putin in cea canadiana (quebeçoise). Aceasta integrare reprezinta conturarea generala a noii identitati si are loc prin prisma catorva procese: scoala, loc de munca, cursuri de limba, (noi) prieteni, contact cu restul orasului (oameni si locuri). Nu stiu cat va dura pentru conturarea noii (noilor) mele identitati, dar cu siguranta va dura mai putin de 29 de ani, cat a durat formarea celei de roman.

In concluzie, cred ca identitatile pe care le avem influenteaza sau chiar determina comportamentul nostru social. Procesul prin care capeti noi identitati nu este intotdeauna usor sau placut, dar odata terminat reprezinta o adevarata bogatie, care trebuie valorificata cat se poate mai bine.

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

STATISTICI

Dosar: Portretul comunitatii romane din Quebec: Conform ultimului recen­samant, in 2006 provincia Québec numara 40.320 de persoane de origine romana. Cifra nu se refera doar la persoanele nascute in Romania, ci si la cele nascute aici, inclusiv in familii mixte. (…)  4.665 de romani au venit in Qué­bec intre 1991-1995, 4.290 intre 1996-2000 si majoritatea, 13.640, intre 2001- 2006. Daca adaugam la aceste cifre pe cele oferite de Ministerul Imigratiei din Québec pentru perioada de dupa recensamantul din 2006, comunitatea romaneasca din provincie ajunge, in acest moment, la 45-46.000 de persoane. (…) Majoritatea romanilor – 90% – locuiesc in zona me­tropolitana a Montréalului. Aceasta include, pe langa orasul Montréal, alte 91 de municipalitati situate in proximitate – atat de pe teritoriul insulei, cat si din Laval si Rive-Sud. 65% dintre romani sunt stabiliti pe Ile de Montréal, peste 13% pe Rive-Sud si 10% in Laval. O treime dintre romani locuiesc in Côte-des-Neiges-Notre-Dame-de-Grâce, deci aceasta zona este, fara indoiala, la Petite Roumanie. Urmeaza Ahuntsic-Cartierville – cu 10%, Saint-Laurent – cu peste 8%, Côte-Saint-Luc – cu 7,3% si Dollard-des-Ormeaux – cu mai bine de 5%. Dar romanii s-au raspandit peste tot in provincie. In zona orasului Québec tra­iesc 1.040; in Laurentides (Saint-Jerôme) – 1.150, in Outaouais (Gatineau) – 1005, in Lanaudière (Terrebonne) – 675; in Estrie (Sherbrooke) – 230; in Centre-du-Québec (Drumondville) – 100. (PaginiRomanesti.com)