PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

DIASPORA: Amprente româneşti departe de ţară. Tineri din Germania, pe urmele străbunilor!

heidelberg-statuia-domnitorului-alexandru-i-cuza

„Pe urmele străbunilor”, un proiect de tabără încheiat cu succes

În ultima săptămână a lunii august, Forumul German Român din Stuttgart a desfăşurat un proiect inedit: Amprente româneşti departe de ţară – Pe urmele străbunilor. Tabăra de Vară în Regiunea Europeană IV – dintre Germania, Franta şi Elveţia, pentru tineretul originar din România rezident în Baden-Württemberg. Baza taberei a fost cabana „Prietenii Naturii”, din nordul regiunii Pădurea Neagră în satul Erbersbronn. Nu departe se află orăşelul Forbach în valea râului „Murg“, deci în feerica „Murgtal“ sau puţin mai departe în drum spre Freudenstadt – capitala Pâdurii Negre, oraşul staţiune Baiersbronn. De la bază, s-au vizitat atât obiective de interes istoric şi geografic cât şi obiective turistice de larg interes public. La tabără au participat 12 tineri, cu vârste cuprinse între 7 şi 17 ani, rezidenţi în Stuttgart. Împreuna cu cei 6 voluntari care au constituit personalul taberei, tinerii au  parcurs mai mult de  1500 de km în cele 7 zile.

De la Generaţia Paşoptistă până la Unirea Moldovei cu Ţara Românească

Vizitele au fost de fapt lecţii de istorie şi geografie îmbinate cu curiozitatea descoperii de amprente româneşti în istoria şi civilizaţia europeană, dar şi paralele (punţi de legătură) către istoria României moderne. Punctul de plecare a fost Biserica Ortodoxă Română „Naşterea Domnului”, din Stuttgart –Zuffenhausen. Preotul Mihăiţă Bratu le-a oferit tinerilor un scurt istoric al lăcaşului de cult. După cazarea la cabană, în zilele următoare tinerii au vizitat Capela Ortodoxă Română „Sfântul Arhanghel Mihail”, din oraşul Baden-Baden, ridicată în urmă cu aproape un secol şi jumătate de  Mihail Sturdza, domn al Moldovei între anii 1834-1849, în amintirea fiului său care a plecat din lumea aceasta la doar 17 ani. Frumoasa biserică a fost ridicată în stil neoclasic, iar la vremea zidirii sale trecea drept unul din monumentele cele mai de seamă ale Germaniei.

lectiile-de-istorie

Cea de-a doua excursie i-a fost dedicata lui Al. I. Cuza. Primul domnitor al Principatelor Unite s-a stins din viata la hotelul Europäischen Hof din Heidelberg, la 15 mai 1873. In Heidelberg ii poartă numele o importantă arteră rutieră „Cuzaring“, la hotelul Europäischen Hof exista o placă comemorativă şi nu de mult s-a inaugurat şi o statuie în parcul vis a vis de hotelul Europäischen Hof (Curtea Europeană). Participanţii la proiect au asistat la lecţia „Unirea Moldovei cu Tara Românească”.

Izvoarele Dunării – „Un sentiment aparte”

Organizatorii n-au uitat nici de izvorul Dunării. Tinerii au vizitat izvorul din oaşul Donaueschingen, locul de afluenţă dintre râurile Breg si Brigach, principalele râuri care formează prin unire – Dunărea şi bineînţeles, izvorul hidrologic/geografic corect al Dunării – izvorul râului Breg în apropierea satului Furtwangen. Mulţi dintre noi am învăţat la şcoală sau am auzit de undeva că Dunărea izvorăşte în Munţii Pădurea Neagră, în Germania. Într-un sfârşit, ne-am aflat chiar acolo, în locul pe care ni l-am putut doar imagina. A fost un sentiment aparte, ca atunci când realizezi că tot ce înveţi în carte are un corespondent în realitate” ( Sabina Grigore, 17 ani)

Emotiva lecţie de istorie la Soulzmatt

Fără îndoială, momentul cel mai emotiv a fost vizita la Cimitirul Eroilor Români din Soultzmatt (la 99 de km depărtare de Strassbourg). În Alsacia franceză, aproape de graniţa cu Germania, există o oază de pământ românesc. În el odihnesc 680 de soldaţi români, prizonieri în lagărele germane din Franţa, în timpul primului război mondial. Alături de părinţi, bunici, prieteni, tinerii taberişti au asistat la lecţia „Sfârşitul primului război mondial şi Marea Unire de la 1918.”. „La mii de kilometri depărtare de România, se odihneşte o parte din neamul nostru, oameni care au murit şi au contribuit astfel la crearea României pe care o ştim azi. Probabil că nu toţi au realizat sacrificiul acestor persoane şi importanţa unui loc unde să ne aducem aminte de ele, dar eu m-am gândit la acest lucru”, sunt cuvintele Anei Arghire (17 ani).

soulzmatt-cimitirul-eroilor-romani-cazuti-in-primul-razboi-mondial

Despre obiectivele acestei tabere, Florin Zaheu, preşedintele Forumului German Român din Stuttgart, spune: „Scopul acestui proiect a fost familiarizarea tinerilor din a doua sau a treia generaţie cu valorile istorice româneşti şi a personalităţilor care şi-au pus amprenta atât în istoria Europei cât şi în istoria României. De asemenea, am dorit crearea de multiplicatori în scopul perpetuării acestor informaţii deosebit de importante pentru identitatea românească. Consider că obiectivele proiectului au fost îndeplinite şi s-a reuşit crearea unui nucleu de tineri interesaţi şi bine pregătiţi în a dezvolta pe viitor în cadrul Forumului German Român din Stuttgart activităţi benefice tineretului originar din România. În mod sigur vom continua acest proiect. În vara anului următor vom organiza ce-a de-a doua ediţie a taberei Amprente româneşti departe de ţară – Pe urmele străbunilor.”

Agenda taberei a inclus desigur şi activităţi creative, sportive, artistice, cântece de tabără, ateliere (bucătărie tradiţională), matură, biologie şi orientare turistică. Dupa o petrecere de neuitat, cu cantece şi foc de tabără, a doua zi, duminica, 28 august, tinerii s-au întors în Stuttgart cu un bagaj cultural mai bogat. „Am învăţat, ne-am distrat şi am călătorit foarte mult. La o astfel de tabără alţii doar pot să viseze. Dacă cineva mă întreabă care a fost ziua mea preferată, aş răspunde că nu am, toate zilele din tabără au fost zilele mele preferate. Am să-mi aduc aminte pentru totdeauna”, spune Marco Michaelis (14 ani).

Acest proiect este realizat cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de pretutindeni.

ALINA GABRIELA PĂUN
Membră a Forumului German – Român din Stuttgart (Germania), implicată direct în  organizarea proiectului „Amprente româneşti departe de ţară – Pe urmele străbunilor”.