PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

MNAC: „Până să ajungi la muzeu, trebuie să treci un lac adânc și câteva sute de gropi, dar le poți declara opere protejate de artă stradală contemporană!”

INSIDER: „Cum vii dinspre Piața Constituției, urcând pe lângă Parlament, pe partea dreaptă, la a treia intrare, un domn în uniformă aflat la poartă te va întreba suspicios „Unde mergeți?”, spuneți „La Muzeu” și va da din cap, semn că e ok să intrați cu mașina în curtea Parlamentului și vă puteți continua drumul. Până să ajungi la muzeu, trebuie să treci un lac adânc și câteva sute de gropi, dar le poți declara opere protejate de artă stradală contemporană! La intrare, trebui să treci printr-un detector de metale ca la aeroport, apoi ți se vor scana geanta, hainele, ceasul și telefonul, dar scăpați de controlul rectal. Bilet intrare: 16 lei.

PARTER. TRIAJ – DONAȚIA ETHEL LUCACI-BĂIAȘ ȘI SILVIU BĂIAȘ. Continuând abordarea colecției ca bază de date aleatorie (demers inaugurat în expoziția Colecția ca arhivă, 2015), MNAC folosește spațiile încărcate simbolic de la parterul sediului său din fosta Casă a Poporului ca pe o stație de triaj. În al treilea sezon al expoziției Triaj suntem onorați să facem publică donația către Muzeul Național de Artă Contemporană a unui important corp de lucrări semnate de Ethel Lucaci-Băiaș și Silviu Băiaș.

ETAJ 1. PRIZONIERII AVANGARDEI. O RETROSPECTIVĂ ION BITZAN. Ion Bitzan (1924-1997) aparține unei generații de mari talente care și-a manifestat prezența în scurta perioadă de dezgheț a culturii din România (aproximativ 1962-1974). În contrast cu alți colegi care fie au emigrat, fie s-au izolat de contextul politic tot mai agresiv, Ion Bitzan a adoptat o strategie opusă – originală și în același timp riscantă. În paralel cu cercetarea artistică asupra istoriei internaționale a artei experimentale, care a rezultat într-o cantitate impresionantă de lucrări, Bitzan a produs imagini de comandă oficială, dedicate regimului comunist și liderului acestuia, Nicolae Ceaușescu. Expoziția își propune să analizeze prin opera lui Ion Bitzan o perioadă plină de umbre și nuanțe, în care inovația artistică și arta cu caracter politic coexistau într-o relație complexă.

ETAJ 2. WANDA MIHULEAC. Expoziția Wanda Mihuleac: contextualizări îşi propune să reviziteze parcursul artistic al uneia dintre cele mai inventive și dinamice figuri ale scenei artistice româneşti a anilor 1970-1980. Trei axe tematice care funcționează în același timp ca moduli semantici articulează propunerea expozițională. „Zidul”, „Oglinda” și „Scrierea” sunt tot atâtea locuri de semnificație, deplasate, recontextualizate, rejucate în strategii plastice și de situație diferite, de-a lungul timpului, de către artistă, printr-o diversitate excepțională a soluțiilor vizuale.

ETAJ 3. GHEORGHE RASOVSZKY: aNORMAL. Expoziţia dedicată artistului Gheorghe Rasovszky (n. 1952) prezintă o selecţie de lucrări din perioada 1970-2017. Opera sa este compusă din desen, colaj, lucrări în tehnică mixtă, pictură, fotografie, lucrări video şi instalaţie. Cunoscut mai ales ca parte a Generației ’80, inclus în articolele şi studiile despre perioadă de către criticii de artă Mihai Ispir, Adrian Guță sau Magda Cârneci, promovat în decadele ‘90 și 2000 de curatoarea Ruxandra Balaci, Gheorghe Rasovszky are o personalitate singulară, neîncadrabilă într-un stil sau într-o mișcare artistică.

ETAJ 4. Selfie Automaton vorbește despre mecanisme și rolul individual în alcătuirea și funcţionarea acestora. Expoziția se compune din instalații de automate mecanice, obiecte bizare și comice, folosite ca pretext și modalitate de comunicare între autori și public. Caricaturi umane și animale fantastice sunt asamblate în scene predefinite, frânturi de spectacol, în care un loc special este rezervat vizitatorului. Plasat pe scenă, acesta devine dinam și actor într-un scenariu cu formă fixă și repetitivă, un posibil portret generic al relaţiilor sociale, descompus în fragmente. (SURSA)