ŢEPELE VERZI: „Românii, „arşi” în fiecare lună de 14 „şmecheri”. O lege le permite să rămână anonimi”

INSIDER: „Românii sunt „arşi” în fiecare lună de 14 „şmecheri”. O lege le permite să rămână anonimi şi să beneficieze de o schemă care îi scuteşte de zeci de milioane de euro. Românii plătesc lunar, din cauza lor, mai mult în facturi. Din 2011, de când industria regenerabilelor a luat avânt, populaţia si firmele le subvenţionează activitatea, prin sistemul certificatelor verzi. În factura la curent pentru populaţie, ponderea certificatelor verzi a ajuns, în ultimii patru ani, la circa 10%, circa 10 lei lunar sau 2,2 euro, la o factură medie de 100 de lei. Dezvoltarea sectorului energiei regenerabile în România este susţinută de consumatorii de energie electrică. Miza investitorilor este subvenţia de la stat pentru producţia de energie verde care se face prin sistemul certificatelor verzi. Potrivit legii, o centrală eoliană primeşte de la stat 0,5 certificate verzi pentru fiecare MWh livrat în sistem, iar una solară trei certificate. Preţul unui certificat pe piaţa liberă s-a stabilizat la 27 de euro.

Un certificat verde se emite de Transelectrica după producerea şi livrarea unui MWh de energie regenerabilă. Schema prin care România acordă aceste certificate este completată de obligaţia ca furnizorii de electricitate să achiziţioneze un procent anual de certificate proporţional cu energia livrată. La rândul lor, aceştia îşi recuperează banii de la consumatori prin factura la curent, în aşa fel încât toţi consumatorii de curent din România sprijină producţia de energie verde. De câțiva ani, românii plătesc pe factura de curent un nou produs: “certificate verzi”. Dai un ban, dar știi pe ce il dai? Pe scurt, logica certificatelor verzi ar fi urmatoarea: a crescut poluarea, curentul produs de cărbuni nu mai e bun, prin urmare, trebuie să trecem pe surse “alternative” cum ar fi panouri solare si eoliene. Țara arde și baba se piaptănă, ar spune o minte sănătoasă! Ce ne trebuie nouă așa ceva, cand noi abia facem fata cu cheltuielile și ratele? Care politicieni criminali au permis o asemenea situatie în care românul oropsit și jecmănit din toate părțile să mai fie nevoit să mai plătească în plus și subvenții pentru tunuri din categoria Giga?

Ei bine răspunsul ar fi: politicienii noștri. Ăia ar permite o asemenea măgărie, sub umbrela “normativelor europene”. Problema ar fi, că pe lângă normativele europene, ai nostru politicieni, cumpărați de lobiști, au impus plata unor certificate mult mai mari decât era cazul. Dar asta este ceva secundar. După cum știe tot românul, unul dintre beneficiile integrarii europene este că avem parte de prețuri europene, deși salariile au rămas românești. Până oarece vreme însă, nu toate prețurile erau europene ci mai aveam parte de unele utilități la un pret “neeuropean” ca sa îi zicem așa. Bunăoară, energia electrică, de exemplu. După nenumarate valuri de scumpiri, datorate ineficienței companiilor de stat, și pentru ca presiunea din partea FMI era mare, s-a ajuns să se spargă compania de stat și … paradoxal, să se vândă altor companii de stat: din Italia (Enel), din Cehia (CEZ), din Germania (E.ON). Astea au ajuns să se ocupe cu distribuția, că aici era mai ușor de intrat. La producție, nu au reușit încă, deși au tot încercat să distrugă Hidroelectrica ca să poată pună presiuni prin FMI si UE ca să privatizam și pe asta. Au venit străinii, s-au înfruptat din ditamai piața oligopolista, investiții minime, salarii minime, profituri maxime. Și-au băgat adaos din ce in ce mai mare, au început să fure la facturi, să inventeze tot felul de scheme de facturare, dar chinul consumatorului român abia incepe.

De vreo câțiva ani, s-au introdus asadar certificatele verzi. Cel mai mare tun legal din istoria Europei de Est. Oricine avea un milion de euro sau se putea imprumuta, investea intr-un parc fotovoltaic sau eolian și primea instant subvenții imense de la statul roman, atat pentru investiția inițială cât și pentru energia produsă pe viitor. Asta pe lângă viitoarea producție și prețul ei de pe piața. Cum ar fi să zicem de exemplu, că pentru fiecare Dacie produsă, statul român ar plăti motorul și ar oferi și un bonus de 1000E pentru PRODUCȚIA fiecarei viitoare mașini. Visul oricarui afacerist, cele mai bune condiții pentru orice tip de afacere – si asta fără să mai luam în considerare eventuale fonduri europene. La început au venit vulturii din afară, dar nu a durat mult până când și băieții deștepți de pe la noi s-au prins cum merge treaba și au intrat și ei in horă, pentru că înspre final, tot omul cu bani își trăgea și el un parc fotovoltaic, să nu rămână de prost. Bineînțeles, discutăm aici de galeria grea, de nume pe care le gasim în top 300. Rostul acestor certificate era deci să se producă energie “curată” astfel încât românul să nu mai miroasă fum de la cărbuni. Banii se dădeau la “ecologisti” și pentru ca panourile solare ysi eolienele nu sunt încă fiabile din punct de vedere economic (peste tot sub subvenționate de stat), viitorul sună bine, orice s-ar fi întâmplat. Pentru că multi și-au făcut investițiile prin credite, aportul lor fiind minimal, pentru majoritatea, amortizarea se facea destul de repede prin subvențiile de la lansare și prin profiturile din primii ani.

Atât de mult s-a pompat în aceste surse “verzi” de energie, încât s-a ajuns ca atunci când bate vantul, să avem la fel de multă energie din vant ca din apa. Pare un succes, nu? Ei bine, nu e chiar asa! De când cu criza, consumul energetic in România a scăzut drastic și având în vedere producția care a crescut din cauzele enumerate mai sus, prețul trebuia să pice și el drastic. Nu însă și dacă pe lângă faptul că suntem obligați să contribuim la “fabricarea” și subvenționarea acestor generatoare, totodata UE ne obligă ca să vindem energia electrică oriunde este cerută și să o vindem la prețuri “europene”. În plus, producatorii nu pot să vândă intern la alte prețuri și sunt nevoiți ca să ne vândă și nouă tot la același preț. Altfel zis, dacă ungurii au nevoie de curent și se oferă să ne plătească nouă dublu, ne dublează și nouă prețul. Evident, exemplul este brut, ce doresc să subliniez, este ca există o corelație între prețul regional și prețul vândut în România, cererea din afară mărește prețul intern, indiferent de cantitatea de producție, indiferent dacă energia nu este folosită și se pierde, indiferent de orice: asta vrea UE.

Cu privire la export, aș face o scurtă observație: din cauza limitărilor tehnologiilor actuale, energia electrică nu poate circula prea mult pe fir fără pierderi semnificative. Din ce știu eu, există o limită de aproximativ 1000 km peste care o linie nu mai are sens să funcționeze. Deci, cumpărătorii nostri nu pot fi alții decât vecinii proximi, din fericire. Ceea ce nu înseamnă că dacă neamțul are nevoie de energie și ofera un preț bun, ungurii nu vor vinde energia lor la neamț și vor cumpăra de la noi mai ieftin decât o vând ei nemților, dar mult mai scump decât am da noi pe ea, dacă ungurii nu ar licita. Pare greu de explicat, dar gandiți- vă la vasele comunicante sau mai bine zis la transferul de temperatură între camere. Căldura merge de la mai cald la mai rece, așa cum și cererea și prețul ridicat vin dinspre vestul bogat înspre estul sarac, crescând prețul aici, deși sursa principală care “incinge” prețul este mult mai departe. Dar nu este doar principiul vaselor comunicante în joc, ci și autoritățile de reglementare și regulile piețelor care sunt încă un “garant” al săltării prețurilor și al descurajării unei piețe libere în care prețul să fie direct relaționat cu cererea și oferta.

Este paradoxal cum o dată cu creșterea producției și scăderea cererii, prețul la energie să crească în loc să scadă. Și mai paradoxal este că românii care au plătit certificate verzi, au contribuit la producerea de energie ieftină pentru straini care beneficiază acum de bunăvoința și entuziasmul politicienilor români care au introdus aceste certificate și care nu au făcut nimic ca să protejeze consumatorul intern. Oricât de drastică ar fi legislația europeană, un stat puternic, care vrea, ar fi găsit mijloace de protecție. În cel mai rău caz, ar fi aplicat suprataxări producătorilor – măsuri similare cu cele luate de unguri – dar ai nostri probabil nici nu văd asta ca o problemă, ci se laudă ca exportăm energie, ca și cum profiturile astea ar ajuta cumva pe fraierii care platesc certificatele. Nu am mai menționat nimic despre efectul distrugător asupra industriei miniere și termocentralelor românești al acestor măsuri, dar cine sa se mai gândească și la amărâții ăștia, dacă nici măcar nu le-a pasat ca în 2-3 ani românii o să plătească kilowattul dublu.” (SURSA: Sindicatul Liber Emc Roșia)