PRIMUL FLUX DE ŞTIRI TRIMISE DE CITITORI

NEREGULI ÎN COMPANIILE PRIVATE

VOYERISM: De la bici la Big Brother. Angajatul ideal „Unis Group” face orice. Kama Sutra, frate!


AnonymousManINSIDER: „La început, camerele de supraveghere video au fost introduse cu un singur scop, acela de a proteja. Chiar dacă nu le vedem, ele ne văd aproape peste tot – în faţa băncilor, în magazine, exchange-uri, prin intersecţii sau în case particulare, toţi fiind terorizaţi de frica hoţilor.

Atât de terorizaţi încât unele magazine au montate camere video chiar şi în cabinele de probă, în spatele oglinzilor. Dar când intră în sfera privată a individului, aceste camere nu mai monitorizează, ci spionează!

office_spyPe fondul scăderii veniturilor, firmele corporatiste au început să introducă sisteme de supraveghere şi în birouri pentru impulsionarea angajaţilor. În realitate însă, şeful de birou, ocupat cu lipsa de activitate, profită de binefacerile tehnologiei pentru a-şi umple timpul preţios, asta după ce s-a săturat de butonat Facebook pe telefon. În termeni sexuali, acestă deviaţie se numeşte voyerism, adică privitorul se excită doar atunci când priveşte un spectacol pe ascuns. Iar dacă mai are şi intervenţii audio prin difuzoare, asta înseamnă că “îi place să comande şi să vorbească murdar”. Totul, bineînţeles, pentru bunul mers al companiei!

UNIS GROUPAstfel, pentru “creşterea productivităţii la locul de muncă”, ţi se montează pe birou una bucată web-cam prin care şeful te urmăreşte în fiecare secundă, din orice colţ al lumii. În plus, urlă la tine prin boxe ori de câte ori îi scade respectul de sine – “De ce nu mi-ai dat mail de prezenţă când ai ajuns azi la serviciu?”, “Mergi de prea multe ori la WC!”, “Bei prea multă apă!”, “Ieşi de prea multe ori la ţigară!” etc. …Este român, dar lucrează în compania-mamă din altă ţară şi vrea să arate că îşi merită salariul de „account manager” la nivel de UE – doar un bun român ştie să pună biciul pe alţi români, chiar şi de la mii de kilometri distanţă!

it-kama-sutraFirma în cauză se numeşte UNIS GROUP ROMÂNIA, o multinaţională cu doi angajaţi în România, buni la toate, care trebuie să ştie toate poziţiile din Kama Sutra! Chiar dacă este firmă olandeză, angajaţii din România sunt trataţi după standarde chinezeşti – mănânci puţin şi munceşti mult. …Dintr-o organigramă inţială de patru persoane, au rămas trei, „Luca şi Matei” care sunt presaţi continuu să împletească rahatul, să-l facă bici şi să pocnească! În aceste condiţii, filiala nu atinge rezultatele aşteptate, aşa că românul nostru îşi suflecă mânecile, decretă supravegherea continuă prin web-cam şi începu să dea cu gura pe româneşte ca la uşa cortului, ca să-şi motiveze angajaţii… Şi astfel, din “fata mea e manager” ajunse “paznic de oaie” pe internet, de undeva dintr-un cătun din Olanda…”

ARHIVĂ: DECIZIA 52/2012: „Este interzisă amplasarea camerelor video în birourile angajaţilor!”


CHILIPIR: Orange, profit de 2,5 miliarde euro în 7 ani. Câte relee NEAUTORIZATE sunt exploatate GRATUIT?


INSIDER: „La Rucăr, în nordul judeţului Argeş, pe DN73 Piteşti – Braşov, Orange România SA a construit nu una, ci două staţii terestre de telefonie mobilă fără autorizaţie de construire. Prima a fost construită pe terenul nostru în anul 2009, dar fără ştirea şi acordul nostru, pe un teren cu vegetaţie forestieră – au tăiat şi nişte copaci pentru construcţia în discuţie.

În anul 2011 s-a iscat un “mic scandal” – le-am făcut o plângere penală şi i-am acţionat în instanţă pentru readucerea terenului la starea iniţiala şi plată de daune. Suntem la al treilea termen în instanţă, iar cercetarea penală este în desfăşurare. În această situaţie, Orange România SA a găsit de cuviinţă să ridice o staţie provizorie, tot fără autorizaţie, pe un alt teren privat, dar de data asta, cu ştirea proprietarului.

Am făcut mai multe sesizări către diferite instituţii şi autorităţi, prin care aduceam la cunostinţă faptul că Orange Romania SA a făcut o regulă în a-şi amplasa construcţiile oriunde şi oricând doreşte, fără autorizaţie de construire. Autoritatea Naţională pentru Comunicaţii , Agenţia de Mediu şi Inspectoratul de Stat în Construcţii i-a “acoperit” prin răspunsuri evazive, chiar tendenţioase. Primăria Rucăr şi Consiliul Judetţean Argeş au încercat să stea de-o parte. Dar n-au putut! Am insistat şi până la urmă au recunoscut că Orange România SA nu deţine autorizaţie legală de construire pentru cele două amplasamente şi s-a dispus desfiinţarea construcţiilor şi plata unei amenzi. Şi Primăria Rucăr i-a amendat – cu 1.000 de lei!… Orange a venit şi a plătit-o cash. Pentru cea de-a doua contrucţie (cea de pe terenul nostru) nu au mai fost amendaţi!…

Ideea este că pentru construirea unui pilon de telecomunicaţii, ori a unei camere tehnice este nevoie de autorizaţie, normal, în baza Legii 50/1991, iar la baza acesteia trebuie să stea un sac de avize şi autorizaţii: de la ANCOM, Direcţia de Sănătate Publică, Agenţia de Mediu, MAPN, SRI, IGSU, Autoritatea Aeronautică (pentru pilonii de o anumită înălţime), scoaterea din circuitul agricol dacă este cazul, ridicare topo, aviz drumuri comunale etc. Toate astea costă timp şi bani pentru companiile multinaţionale. Pe de altă parte, statul pierde o grămada de bani, iar riscurile pe populaţie sunt incalculabile: nu poţi să monitorizezi o staţie, daca ea nu există!!! In mod concret, aceste staţii pot emite cu orice puteri, în orice spectru de frecvenţe, pentru că nimeni nu le monitorizează!”

CONTEXT: Ziarul Financiar: „Orange şi Vodafone au făcut profit de 3 mld. euro în cinci ani


Q&A: Ce este acuzaţia de scurgere de informaţii?


INSIDER: „Ce se poate face atunci cand esti acuzat de scurgere de informatii, pe nedrept? O cunostinta a fost acuzata de scurgere de informatii catre angajati ai altei companii, insa acuzatiile nu sunt sustinute de absolut nimic. Persoana in cauza le-a pus la dispozitie desfasuratorul telefonic, au acces si la laptopul acestuia, la tot si nu reiese de nicaieri ca ar fi avut contact vreodata cu angajatii respectivei companii. A fost pus sa semneze o foaie prin care se angaja sa se prezinte la o intalnire cu directorul de resurse umane… Daca aceste acuzatii continua, in aceste conditii ce ar trebui sa faca el?”

RĂSPUNS ClubLegislatiaMuncii.ro:  „Cunostinta dvs. se va intalni, presupun, cu directorul de resurse umane al societatii la care lucreaza, ca sa „dea socoteala”. Acest lucru trebuie facut in cadrul unei proceduri speciale de cercetare disciplinara, conform Codului Muncii, printr-o convocare. Cunostinta dumneavoastra nu trebuie sa se justifice atata de vreme cat impotriva lui nu a inceput desfasurarea unei asemenea anchete sau nu s-a depus o plangere penala pentru divulgarea secretului profesional. In cadrul oricarei din aceste proceduri, acest salariat va fi audiat si atunci se va disculpa, atat cat poate, fara a se stradui din rasputeri sa dovedeasca ca nu a facut ceva.

Retineti ca FAPTELE NEGATIVE NU SE DOVEDESC! Ramane in sarcina anchetatorului disciplinar sau a organului de cercetare penala sa dovedeasca ca el/ea a facut ceva. Daca se complica lucrurile ii recomand sa-si angajeze un avocat. Daca aceste acuzatii neadevarate se vor concretiza in vreo plangere penala ii recomand sa inainteze prim-procurorului de la locul pretinsei savarsiri a faptei o plangere penala impotriva faptuitorului cunoscut sau necunoscut pentru savarsirea infractiunii de denuntare calomnioasa – art. 259 Cod penal. Cititi si art. 196 Cod penal. Infractiunea nu exista daca divulgarea unor date, fara drept, daca fapta nu este de natura a aduce prejudicii unei persoane. La fel, art. 298 Cod penal, divulgarea secretului economic nu exista ca infractiune, daca fapta savrasita nu este de natura asa produca pagube.” (Q&A – ClubLegislatiaMuncii.ro)

ARHIVĂ:De ce a fost restructurată divizia IT a companiei ASIROM?


DEZVĂLUIRI: Cum ajung produsele pe rafturile hypermarket-urilor? Codul Muncii, la gunoi!


INSIDER: “Adunate toate listarile de la furnizori, depasesc cifra de 400. Gandeste-te cat timp iti ia numai sa inveti listarile. Noroc cu furnizorii, care nu au reprezentanti locali si care habar nu au ce se intampla. Adica nu au control si nu au de unde sa stie ca merchandiserul FMCG nu trece cu saptamanile – Farmec, Pappilon, Comceh, Marresi, Azuga Waters, Pet Hungaria, Eurex Alimente,Vincon, Pan Foods, Globe Impex, Kamis, Angelli Spumante s.a.m.d. La polul opus sunt Carlsrom, Inbev, Albalact, Heidi, Cristallex, Red Bull – care scot untul din merchandiserul FMCG. Adica pe banii lui Comceh, Farmec, Pappilon (care nu au control real) ceilalti isi pun marfa in raft.

Ideea e simpla: FMCG-ul primeste ore de la toti clientii, dar prestatorul habar nu are cat. El este platit pe acele 8-9-12 ore (cat sta efectiv in magazin). In realitate, sunt 12 furnizori. In teorie, daca fiecare furnizor iti plateste 1 h/zi, merchandiserul ar trebui sa stea 12 ore in magazin. In realitate lucrurile stau in felul urmator: Bergenbier – 3 ore/zi minim, Carlsrom – 3 ore/zi minim, Doncaffe – 1ore/zi minim, Albalact – 4ore/zi minim (oare cat timp iti ia FIFO? – produsele expira in 15 zile), Azuga Water – 1 ora/zi minim. Total – 12 ore/zi, si nu am terminat cu toti furnizorii. Nu exista om care sa lucreze de marti pana duminica 12 ore/zi. La un moment dat clachezi.

PFA-ul are numeroase avantaje le numar mai jos:
– fiind partener de afaceri, oricand se poate renunta la tine: fara preaviz, fara drept la somaj, fara salarii compensatorii. (sa spuna merchandiserii FMCG din KAUFLAND)

– la un venit BRUT de 1.300 RON, daca iti platesti toate darile la stat ca unul cu contract de munca la 8 ore, mai ramai cu 500 ron. (salariu minim pe economie la 8 ore, 5 zile pe saptamana cu 2 ZILE libere este de 530 ron).
– toti cei cu PFA isi platesc darile ca unul care are contract de munca de 1 ORA/ZI – din motive economice. Asta inseamna ca unul cu PFA acumuleaza in 8 ANI, vechimea unui angajat cu contract intr-un an. Pentru a beneficia de pensie, stagiul minim de garantare este de 35 de ani lucrati cu norma intreaga, adica 8 ore. Ceea ce vreau sa spun este ca degeaba contribui eu cu 2,000 RON lunar la Casa de Pensii, daca sunt bou si imi trec norma de 1 ora/zi, ca nu o sa mananc niciodata pensie. (doar daca apuc varsta de 281 de ani).”

ARHIVĂ: Compania FMCG Management îşi avansează angajaţii – de la iobagi la Persoane Fizice Autorizate!


ABUZ: Una negociezi, alta prestezi. Compania „Target International” face profit din neplata angajaţilor!


INSIDER: „Am fost angajat la SC TARGET INTERNATIONAL SRL, unde am lucrat timp de un an. Negocierea directa cu d-na CIUBOTARESCU FLORENTINA, administratora firmei a fost de 1500 RON net , 8 ore pe zi, timp de 5 zile pe saptamana, fara ore lucrate peste program si fara sambete. Tote acestea au fost incalcate de conducerea firmei intrucat eu aveam 61 ani si in conditiile actuale nici un patron nu te angajeaza cat de bun si cat de bine pregatit profesional ai fi. Pentru acest fapt, ca aveam varsta inaintata, au mizat si mau furat la bani, m-au obligat sa lucrez toate sambetele din ficare luna si obligatia de a lucra ore suplimentare peste program toate ne platite.

Anul acesta in luna mai 2011. am rugat conducerea firmei sa-mi plateasca salariul pe luna aprilie si mai si drept dovada, incepand cu data de 10 mai 2011, mi-au interzis accesul in firma si m-au dat afara. Fiul patroanei a sarit sa ma bata daca mai cer salariul. Am facut plangere la ITM dar nici pana acum nu am primit nici un raspuns timp de 4 luni. Am facut plangere la sectia 18 Politie, Serviciul fraude si am primit un raspuns ambiguu ca ar fi gasit fraude fiscale la sus numita firma si ca le-ar fi deschis dosar penal pentru fraude fiscale, ceea ce nu cred.

Singura spertanta este in justitie sa ma ajute sa-mi recuperez toate datoriile pe care le am de recuperat de la SC TARGET INTERNATIONAL SRL. In situatia mea au fost si sunt aproape toti fostii si actualii salariati.”


PITEŞTI: Service-ul Autek, în cârdăşie cu asiguratorul. Asiguratul plăteşte şi poliţa şi reparaţiile!


INSIDER: „ATENŢIE! Autek Piteşti este în cârdăşie cu societatea de asigurări. Aceştia lasă dosarele de daună să se prescrie şi vă dă în judecată ca să recupereze banii de la dvs! Evitaţi Autek Piteşti!”

Tehnica: Aduci maşina în service, ţi se repară în baza poliţei de asigurare, dar asiguratorul refuză să plătească invocând diverse motive. După un timp, service-ul îţi trimite factura acasă şi te dă în judecată pentru recuperarea prejudiciului. Service-ul Autek este şi reprezentanţa Skoda din Piteşti.


Românii săraci, cobai ieftini pentru companiile farmaceutice


Marile companii farmaceutice conduc numeroase experimente clinice în străinătate, în ţări în care reglementările în domeniu sunt practic inexistente şi unde agenţia guvernamentală a SUA de protecţie a consumatorului, Food and Drug Administration (FDA), nu ajunge, iar „greşelile” sunt închise în mormintele săracilor, informează agenţia de presă  Agerpres.

Experimentele clinice sunt făcute pe români dispuşi să se supună testărilor, pe ruşi bolnavi, polonezi fără adăpost şi chinezi defavorizaţi, scrie revista “Vanity Fair”, care a analizat în ediţia pentru ianuarie 2011 globalizarea industriei farmaceutice şi eşecul guvernului SUA de a ţine în frâu maşina de profit letală. Ce au în comun oraşe ca Iaşi, din regiunea Moldova din România, cu Mégrine din nordul Tunisiei, sau Tartu, în Estonia, şi Shenyang, din nord-estul Chinei? Aceste locuri nu se află pe nicio listă a primelor 10 locuri de destinaţii turistice. Cu toate acestea, “cercetaşii” industriei farmaceutice le-au vizitat pe toate, dar şi alte zeci de oraşe similare, mari şi mici, pentru a găsi oameni dispuşi să se supună unor testări clinice pentru noi medicamente şi astfel să convingă FDA să declare medicamentele sigure şi eficiente pentru americani.

Cu mai mult timp în urmă, doctoriile administrate americanilor erau testate fie în SUA, fie în Europa. Dar situaţia nu mai stă aşa. În 1990, potrivit inspectorului general din Departamentul de Sănătate şi Servicii Umane, 271 de testări de medicamente destinate utilizării în SUA au fost efectuate în ţări străine. În 2008, numărul lor a crescut la 6.485, o creştere de peste 2.000%. Inspectorul a constatat că cele mai mari 20 de companii farmaceutice din SUA au efectuat „o treime din testările lor clinice exclusiv în locaţii străine”. Totodată, 2.900 de medicamente diferite pentru 4.600 de afecţiuni distincte sunt în curs de testare clinică şi pasibile să ajungă pe piaţă.

Reglementările din multe ţări străine sunt mai puţin stricte, în cazul în care există, riscul de litigiu este neglijabil, în unele locuri inexistent, preocupările de ordin etic sunt o figură de stil, iar un avantaj semnificativ pentru companiile de medicamente este că FDA nu monitorizează ce fac companiile farmaceutice. Mii de testări au loc în ţări unde există concentraţii mari de săraci, adesea analfabeţi, care în unele cazuri semnează formularele de acord cu o cruce. În România, de exemplu, au avut loc 876 de testări, în Ucraina 589. Cele două destinaţii care vor eclipsa într-o zi chiar şi Europa şi SUA sunt însă China (cu 1.861 de testări) şi India (cu 1.457).


Nereguli grave în interiorul AVIVA Asigurări de Viaţă


Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) a decis în august să retragă autorizaţiile acordate lui Bartos Janos, preşedintele Consiliului de Administraţie al Aviva Asigurări de Viaţă, şi Shah Rouf, fost director general şi membru al Consiliului de Administraţie, după ce constatat o serie de nereguli, mergând până la raportarea de date contabile eronate privind activitatea din 2008 şi 2009, informează Ziarul Financiar. Niciunul dintre cei doi conducători sancţionaţi nu se mai află în ţară, deşi figurează încă la Registrul Comerţului cu posturile deţinute în Consiliul de Administraţie.

Deciziile de revocare a autorizaţiilor au fost adoptate de Consiliul CSA după analiza unei note întocmite de o echipă de control a instituţiei, care a constatat, în cazul fiecărui administrator, nu mai puţin de 34 de încălcări ale legislaţiei din domeniul asigurărilor, conform informaţiilor publicate în Monitorul Oficial. Controlul CSA a mai scos în evidenţă că operaţiunile contabile realizate de societate au denaturat situaţiile financiare ale Aviva Asigurări de Viaţă pentru anii 2008 şi 2009. Compania a înregistrat pierderi de 21,33 milioane de lei în 2008 şi de 13,45 milioane de lei în 2009. În luna mai, conducerea executivă a Aviva Asigurări a fost preluată de Mihai Popescu, 39 de ani, fost director de marketing al Alico Asigurări (fosta AIG Life).


De ce a fost restructurată divizia IT a companiei ASIROM?


În urmă cu două săptămâni, surse apropiate societăţii de asigurări ASIROM au declarat pentru infoINSIDER.ro că în companie se pregăteşte un nou val de disponibilizări. Mai exact toaţi administratorii din divizia IT urmau să fie puşi pe liber pe motiv că a fost identificată o “scurgere de informaţii confidenţiale”… Iniţial, am înţeles că este vorba de o concediere pe motive inventate de conducere, însă astăzi am aflat că lucrurile sunt mult mai complicate în interiorul companiei. În acest context, alte surse apropiate ASIROM ne-au contactat pentru a aduce noi amănunte cu privire la acest “scandal intern” care a deja a ieşit la suprafaţă. Aceste surse au început prin a explica pe scurt că: “cineva nu a lăsat pe altcineva să ia şpagă de 1 milion de euro pentru nu ştiu ce proiect… De oftică şi ca să fie asigurat d.p.d.v. legal acel cineva a dat afară toată divizia de IT (administrare)”. Să aşteptăm o demisie de onoare din top managementul ASIROM sau cei “vinovaţi” au plătit deja?

INSIDER: “…Era vorba de un proiect de citeva milioane de euro; din aceste citeva milioane “ceva” trebuia sa treaca in “administrarea” cuiva extrem de important din conducerea Asirom.

Contractul – care s-ar fi derulat pe citiva ani – avea citeva “lacune” bine puse la punct (de tipul nu exista clauza de exit din contract); aceste lucruri ar fi asigurat proiectul sa ramina alocat unei anumite companii furnizoare de servicii. “Intimplator” proiectul a fost oprit de conducerea de la Viena (Vienna Insurancec Group) ceea ce a infuriat conducerea Asirom. Acum se punea problema sa pedepseasca pe cineva, dar intr-un mod care sa fie legal.

Dupa o incercare esuata de amenintare si de fortare a unor membrii de proiect de demisionare, conducerea Asirom si-a jucat singura carte care ii permitea legea… restructurarea. Din cite am inteles nu toti cei restructurati erau membrii de proiect, dar ca sa dea bine legal au preferat sa dea afara toata administrarea infrastructurii.

Ciudat este ca – din cunostintele mele – firma care a preluat managementul infrastructurii la Asirom este chiar firma care a pierdut proiectul mai sus mentionat (coincidenta?!?!)

Din cite vad eu nu exista cistigatori, ci numai perdanti… 1. compania a pierdut o echipa destul de competitiva (am inteles ca cei dati afara erau destul de buni profesionisti – cica anul trecut ar fi luat premiul IDG pentru cea mai buna retehnologizare de infrastructura); 2. compania plateste mai mult acum pentru serviciile de infrastuctura (stim cu totii ca outsourcingul nu este chiar ieftin); 3. niste oameni si-au pierdut locul de munca (daca ma intrebi pe mine, cred ca ei sunt de fapt cistigatorii pentru ca e clar ca Asirom nu ii merita).

Oricum pe mine m-a convins de citeva lucruri: 1. companiile vor incerca sa traga cit se poate spatele angajatilor ceea ce duce in mod automat la pct. 2; 2. intre angajat si angajator trebuie sa existe o relatie de mercenariat – compania te plateste pentru ceea ce te-a angajat sa faci, iar angajatul trebuie sa faca NUMAI ceea ce a fost angajat sa faca; daca angajatul incearca sa se depaseasca si sa se dezvolte aceast lucru nu este apreciat si platit de angajator; 3. agajatorii straini nu au venit aici sa ne invete pe noi sa facem afaceri, ci sa se imbogateasca (mai stiu exemple de expati care procedau la fel).”


Compania FMCG Management îşi avansează angajaţii – de la iobagi la Persoane Fizice Autorizate!


Compania FMCG Management, Marketing şi Distribuţie nu spune mare lucru, nici prin nume, nici prin obiectul de activitate. De fapt, această firmă este o interfaţă între anumite branduri internaţionale şi piaţa din România. Din prezentarea făcută pe pagina de internet, reiese că “FMCG – oferă o soluţie completă cu risc scazut pentru producătorii / importatorii produselor de larg consum care există sau doresc să intre pe piaţa din România cu minim de personal şi infrastructură”. Pe scurt, este o companie de merchandising & promotion & sales care acoperă reţelele de hiper şi supermarket-uri din România cu o mână de oameni exploataţi la maximum şi care nu au niciun drept ca angajaţi. Un fost angajat al companiei FMCG a decis să vorbească pentru infoINSIDER.ro şi să povestească din interior condiţiile în care muncesc cei 300 de angajaţi, transformaţi din iobagi în persoane fizice autorizate (PFA).

INSIDER: “Compania a funcţionat o perioadă cu contracte de muncă, dar declara foarte puţin, până s-au deşteptat şi i-au obligat pe toţi cei 300 de angajaţi să îşi facă PFA. Pur şi simplu ne-au băgat pe gât chestia asta. Au venit într-o zi şi ne-au spus: <<De maine lucrăm cu PFA şi va fi mult mai bine pentru toată lumea!>> Nimeni nu ne-a explicat nimic, ce pierdem, ce câştigăm. Toţi au semnat cu ochii închişi! Mulţi nici nu ştiau ce înseamnă persoană fizică autorizată. Şi aşa ei s-au absolvit de orice obligaţie către angajaţi, iar la stat nu mai plătesc nimic! Au peste 300 de angajaţi pe toată ţara, prin toate hypermarketurile din ţară: Carrefour, Metro, Selgros, Real, Bila, Kaufland etc. În continuare, toţi angajaţii lucrează normal, full-time, dar sunt plătiţi cu ora, nici măcar ca zilieri…

O fi legal să angajezi PFA, dar 2-3 colaboratori, nu să obligi sute de angajaţi să devină PFA doar ca să nu-şi piardă locul de muncă… În replică la nemulţumirile şi la demisiile oamenilor, şefii nu făceau decât să le râdă în nas şi să le arunce replica:  << Vrei să munceşti sau vrei să stai acasă? Daca nu te descurci spune şi aducem pe altcineva!>>. Din lipsă de informaţii, foarte mulţi angajaţi au zis că pot fenta taxele către stat şi apoi s-au trezit cu datorii de zeci de milioane de lei vechi… Prin PFA oamenii şi-au pierdut vechimea în muncă, asigurările de sănătate, sociale, tot, iar dacă se accidentează cumva la muncă îşi plătesc din buzunar spitalizarea şi medicamentele… Cum peştele de la cap se împute, vinovat de toate acestea este actualul director, din cauza căruia mulţi angajaţi şi-au prezentat demisiile, iar cei de acum suferă în tăcere…

Deşi am muncit la ei mult timp nu am văzut niciun concediu, nicio zi liberă. Doar o zi liberă pe săptămână, duminica sau lunea, depinde de magazin. …Dacă te învoieşti o zi, pleci definitiv! Oriunde m-aş fi dus să fac reclamaţii nu m-ar fi băgat nimeni în seama. Ca oricare, am ales să înghit un timp toate acestea doar pentru lucram de mult la ei, îmi era foarte greu şi aveam nevoie de bani… Acum, în sfârşit am scăpat de ei!”

AŞTEPTĂM COMENTARII CU ALTE INFORMAŢII DIN INTERIOR!